Un alt dosar greu al DNA se inchide pentru ca faptele s-au prescris. Este vorba despre cazul privatizarii Intreprinderii de Piese Radio Baneasa (IPRS), in care protagonist este Omar Hayssam, celebrul rapitor al jurnalistilor romani din Irak. Potrivit Realitatea TV, vinovat pentru prescrierea dosarului privatizarii IPRS Baneasa ar fi tot procurorul Moraru Iorga Mihaela, cea care a instrumentat si dosarul Microsoft. In anii 1960 Uzina Electronica din Bucuresti si a deschis o sucursala in padurea Baneasa. Noua filiala folosea tehnologie de mare precizie pentru a produce piese de radio si semiconductoare. La doi ani de la infiintare, in 1963, sucursala devine independenta si primeste numele de Intreprinderea de Piese Radio si Semiconductori Baneasa – IPRS.
In 1991, prin hotarare de Guvern, fabrica a devenit societate pe actiuni, SC Baneasa SA. Mai avea 5.000 de angajati. Ultima modernizare a fost in 1992, cand una dintre cele noua sectii de productie a fost reechipata. La zece ani distanta, in 2002, IPRS avea datorii de peste patru milioane de euro. In 2002, actionarul majoritar, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a decis privatizarea. In doar un an, fabrica isi triplase datoriile.
Un cunoscut jurnalist sare la gatul lui Kovesi: "Trebuie sa dea explicatii!"
In ianuarie 2003, APAPS avea primele negocieri cu singura firma interesata, ELMEFA, din Olanda, care, in final, va fi respinsa.
In septembrie 2003, IPRS a fost vanduta firmei Ogharit, controlata de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, iar ceilalti investitori au fost respinsi.
La doua luni dupa ce reprezentantii statului roman ii vandusera fabrica lui Omar Hayssam, cu pretul unei masini de lux, investitorii olandezi au descoperit ca firma sirianului a castigat fabrica cu ajutorul unor acte false. Au depus plangere la Parchetul National Anticoruptie. In 2004, Ministerul Afacerilor de Externe informa anchetatorii ca Ogharit Trading Co, firma lui Omar Hayssam, nu avea dreptul sa participe la licitatie: nu avea obiectul de activitate potrivit si nici experienta necesara. Un an mai tarziu, datoriile fabricii se ridicau la 12 milioane de euro. Cele doua milioane si jumatate de euro care trebuiau investiti in IPRS nu au ajuns niciodata in fabrica. Din acest motiv, AVAS a anulat contractul de privatizare, dar sirienii au dat statul in judecata. Instantele de judecata au anulat definitiv contractul abia in 2007. Plimbati un deceniu prin instantele de judecata, olandezii au cerut 10 milioane de euro statului roman la CEDO.