Un număr din ce în ce mai mare de pacienți din întreaga lume, diagnosticați cu COVID-19 se confruntă adesea cu simptome cum ar fi febră, oboseală sau dureri de cap, care apar și dispar chiar și la câteva luni de la declanșarea bolii.
Dovezile existente indică faptul că simptomele specifice bolii COVID-19 ar trebui să dispară la aproximativ două săptămâni după apariția simptomatologiei inițiale.
Numeroase studii retrospective au prezis că vârsta este un factor crucial legat de prognosticul pacienților dignosticați cu boala COVID-19. În plus, sexul se consideră că joacă un rol important în modul în care progresează boala, deoarece un prognostic mai bun a fost observat la pacienții de sex feminin, iar cercetătorii au emis ipoteza că estrogenul și progesteronul ar avea un cuvânt de spus în acest sens.
De asemenea, într-un studiu efectuat pe animale, expresia enzimei de conversie a angiotensinei-2 (ACE2) a fost raportată și în celulele granuloase ovariene, ceea ce înseamnă că ovarul ar putea deveni și ținta virusului SARS-CoV-2. Multe paciente care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și au avut simptome prelungite ale bolii COVID-19 și la câteva luni după ce acestea ar fi trebuit să dispară, s-au confruntat și cu modificări ale ciclurilor menstruale, potrivit doc.ro. Specialiștii consideră că în spatele acestor observații există explicații atât fiziologice, cât și psihologice.
Menstre neregulate, cheaguri de sânge, apariția simptomelor premenstruale
Ciclul menstrual este controlat de axa hipotalamo-hipofizo-ovariană (HPO) prin mecanisme de feedback pozitiv și negativ între hipotalamus, hipofiza anterioară și ovare. axa hipotalamo-hipofizo-ovariană (HPO) poate fi afectată de factorii obișnuiți, precum stresul, inclusiv obiceiurile alimentare, cât și de stresul psihologic sau modificări semnificative ale stresului fizic, călătorii sau un somn insuficient.
Glanda pituitară – conectată la hipotalamus – este responsabilă pentru eliberarea și controlul unui număr de hormoni, printre care și estrogenul și progesteronul. Acești doi hormoni îngroașă mucoasa uterului pentru a pregăti corpul pentru sarcină. Dacă nu rămâi gravidă în timpul unui ciclu menstrual, nivelul hormonilor scade și se declanșează menstruația. Totodată, hipotalamusul este cel care răspunde și la stres. Când informațiile primite de hipotalamus se schimbă, întregul corp, inclusiv ciclul menstrual, poate fi afectat. De aceea, specialiștii consideră că orice boală semnificativă poate perturba sistemul reproducător. Iar acest aspect nu este legat în special, de îmbolnăvirea de COVID-19, în sine, ci mai degrabă, de a fi bolnav în general.
De asemenea, modificările bruște ale greutății pot afecta și menstruația. Unele femei s-au îngrășat sau au slăbit din cauza stresului provocat de pandemie, ceea ce poate afecta hormonii sexuali la femei și ciclurile menstruale.
Potrivit specialiștilor, majoritatea femeilor care au fost infectate cu noul coronavirus au sesizat că au avut cicluri menstruale neregulate, întârzieri ale ciclului menstrual, o coagulare neobișnuită a sângelui menstrual care se referă la cantitatea neobișnuită de cheaguri în secreția menstruală sau de prezența unor cheaguri de sânge neobișnuit de mari sau au identificat o înrăutățire a sindromului premenstrual (PMS) care include durerile menstruale foarte puternice și alte simptome debilitante. Totodată, unele paciente s-au confruntat cu pierderi de sânge asociate cu cicluri menstruale mult mai dificile și imprevizibile ce au contribuit probabil la dezvoltarea anemiei.
Mai mult decât atât, un studiu2 retrospectiv, transversal din septembrie 2020, în care au fost analizate datele de la 177 de paciente diagnosticate cu COVID-19 a arătat că 45 (25%) dintre femei au prezentat modificări ale volumului menstrual, iar 50 (28%) dintre acestea au avut modificări ale ciclului menstrual, în principal un volum scăzut (20%) și un ciclu prelungit (19%). Totodată, modificările menstruale ale acestor paciente ar putea fi consecința modificărilor tranzitorii provocate de hormonii sexuali. În plus, rezultatele acestei cercetări a ilustrat că concentrațiile medii de hormoni sexuali și rezerva ovariană nu s-au modificat semnificativ în timpul manifestării bolii COVID-19, la femeile cu vârsta fertilă.
Simptomele prelungite ale COVID-19, modificările menstruale și calitatea vieții
Majoritatea femeilor, care alături de alte simptome prelungite ale COVID-19, s-au confruntat și cu modificări ale ciclurilor menstruale, s-au confruntat și cu îngrijorări excesive corelate cu epuizare mentală, sensibilitate din punct de vedere emoțional ce implică stări manifestate ca „urcușuri și coborâșuri emoționale”.
Simptomele prelungite ale bolii COVID-19 și ciclul menstrual. Perspectivele medicilor
Cu toate aceste, până în momentul de față rămâne neclar de ce ciclurile menstruale ar putea fi afectate în timpul și după COVID-19. Însă, pe baza experiențelor lor despre modul în care infecțiile virale pot avea un impact neașteptat asupra ciclurilor menstruale, specialiștii din domeniul sănătății au oferit câteva explicații posibil, precum faptul că nivelul de stres în sine, în contextul pandemiei, provoacă dereglări menstruale prin perturbarea axei hipotalamo-hipofizo-ovariană, adică sistemul hormonal pe care creierul îl folosește pentru a comunica cu ovarele. Vedem acest lucru la persoanele care se confruntă cu alte boli cronice, cu stresori, anxietate și/sau tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
De asemenea, informațiile publicate cu privire la efectele infectării cu virusul SARS-CoV-2 sunt destul de rare. Cu toate acestea, există o oarecare peobabilitate ca virusul să atace direct funcția ovariană, bazându-ne pe efectele virusului și asupra altor organe.
Totodată, studiile efectuate în timpul pandemiei, în anul 2020, în China au arătat că 25% dintre persoanele de sex feminin care au avut COVID-19, s-au confruntat și cu modificări menstruale. Acestea par să revină la momentul inițial după recuperarea persoanelor în cauză și nu există nimic care să indice modificări ale fertilității.