• Un nou sit frumos, un nou loc al Arheologiei pure! • Asta la doar 30 de kilometri de orasul Iasi • Artefacte superbe, locuinte, ceramica, statuete antropomorfe si zoomorfe, schelete umane • Este vorba de o asezare cucuteniana deosebita, veche de peste sase milenii si jumatate, de o noua fila spectaculoasa investigata a unei civilizatii unice pe intreg mapamondul! • Urmariti, doar pe www.bzi.ro, un interesant si amplu reportaj documentar pe aceasta tema
Cand cei mai multi se bucura de plaje insorite, de concedii relaxante si de momente pline de savoare, doi profesori alaturi de studentii lor au sacrificat totul pentru a se dedica marii lor pasiuni!
Si cu toate ca GPS-ul iti arata ca din Iasi poti ajunge acolo intr-o ora, locul pare aruncat intr-o lume incremenita in negura timpurilor. Peisajul este de o naturalete fabuloasa, langa o padure inca neatinsa de drujbele sadice, intr-un spatiu atemporal, unde un batran conac a cazut prada timpului, intr-o asezare atestata inca din vremurile marelui domnitor Stefan cel Mare.
Pe urmele stramosilor cucutenieni
Asteapta un an intreg pentru a ajunge sa se intoarca la marea lor pasiune. Fac totul intr-o maniera stiintifica si riguroasa, indura temperaturi caniculare, ploi torentiale si-si mananca pranzul in fuga! Cu toate acestea, zile intregi sapa, deseneaza, fac masuratori, analogii, fotografii sau aduna, bucata cu bucata, artefacte vechi de milenii.
Toate acestea cu zambetul pe buze, dezinvolt, glumind si tresaltand la orice nou vestigiu gasit in pamanul negru de pe un deal despre care, in aparenta, pare ca oricare altul din Podisul Moldovei. Acesta este cadrul unde, pentru cel de-al saptelea an consecutiv, în situl pluristratificat de la Tacuta – Dealul Miclea sau Paic – Vaslui, colectivul stiintific format din: conf. univ. dr. Dumitru Boghian – Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, responsabil de santier, drd. Ciprian-Catalin Lazanu, Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” din Vaslui, dr. Sergiu-Constantin Enea – Liceul Teoretic „Ion Neculce” din orasul Târgu Frumos – Iasi, alaturi inclusiv de studentii Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) scot la iveala comori nebanuite si unice.
„Anul acesta facem sapaturi in aceasta asezare care se intinde pe aproximativ zece hectare. Interesant este ca ceea ce am descoperit aici, acum tine de o locuinta cucuteniana, de acum 4.500 ani inainte de Hristos, care era cu etaj. De asemenea, am gasit o serie de elemente ceramice spectaculoase si foarte bine lucrare, de statuete antropomorfe si zoomorfe. De asemenea, aici am gasit si un inceput de necropola neolitica unde, deocamdata, am gasit sapte morminte ce tin de Cultura Noua. Mai departe, se pare ca aici a existat o comunitate ce a practicat un mestesug ce tinea de realizarea ceramicii, in fapt aici ar putea fi vorba de un centru de olarit. De asemenea, oamenii din acele vremuri prelucrau osul, cornul sau silexul…”, a dezvaluit conf. univ. dr. Dumitru Boghian, unul dintre cei mai activi si reputati arheologi din Romania.
per ca arheologia sa nu mai fie cenusareasa cercetarii”
In pofida faptului ca se implica intr-un domeniu de-a dreptul fabulos, care in tarile din Europa Occidentala, Statele Unite ale Americii se investesc sume uriase, realitatea romaneasca este una de-a dreptul jenanta! Tocmai si acest lucru il arata profesorul Boghian.
„Sper, ca in viitor, arheologia romaneasca sa nu mai fie cenusareasa cercetarii… Din pacate, oamenii nu inteleg ca putem pune trecutul la baza dezvoltarii durabile a prezentului si a viitorului nostru. Sincer, unele cercetari se fac pe bani foarte putini si pe cont propriu. Vreau sa va spun ca timpul trece si, deja, sunt din ce in ce mai putini arheologi. In pamant avem cea mai importanta «arhiva» a trecutului nostru si care, din nefericire si din lipsa banilor, datele au fost scoase la iveala inca din anii ’60. Ar fi extrem de interesant, si cu potential de introducere in zona turistica, valorificarea acestor descoperiri pe care le facem noi si, de ce nu, sa reconstituim vechea casa cucuteniana”, a mai reliefat reputatul arheolog.
„Asezarea pre sau protoistorica de la Tacuta – Dealul Miclea (Paic) este cunoscuta prin cercetarile perieghetice efectuate în cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea. Acest sit a intrat, între anii 2011-2024, într-un proces de evaluare arheologica prin metode neintruzive, anume studierea hartilor istorice si topografice, ortofotoplanurilor, ridicare topografica, scanare magnetometrica, carotari sau periegheze si intruzive prin sondaje arheologice, identificându-se, pâna în prezent, doua niveluri de locuire: Cucuteni A3 – Eneolitic Clasic, cca. 4.450-4.350 cal BC si începutul culturii Noua – Bronzul Final, sec. XVI BC. Din anul 2013 s-a trecut la realizarea unor cercetari arheologice sistematice, din cauza resurselor financiare limitate, sapându-se o suprafata de doar 90 mp. Pentru faza Cucuteni A3 au fost delimitate mai multe complexe arheologice, aflate în diferite stadii de investigare: o locuinta de suprafata, complexe gospodaresti – o vatra, un cuptor, un vast complex ceramic si de prelucrare a cornului sau osului, doua gropi menajere. Pentru începuturile culturii Noua, au fost investigate, în suprafetele cercetate prin sondaj, sapte morminte dintre care cinci de înhumatie si doua de incineratie”, se arata in raportul specialistilor pentru aceasta asezare.