Fumatul rămâne una din cauzele majore de îmbolnăvire și mortalitate în lume, care conduce la apariția celor mai temute boli cronice.
Oamenii consumă aproximativ 10 miliarde de țigări pe zi, iar în țara noastră, unul din cinci români este fumător activ, arată studiile. În ciuda campaniilor de conștientizare despre efectele pe care fumatul le are asupra sănătății și a înăspririi legilor privind acest viciu, cei mai mulți dintre noi continuă să fumeze, iar cei care încearcă să se lase eșuează pe parcurs sau încearcă alternative considerate mai sigure pentru sănătate.
Deși pentru cei care privesc din exterior renunțarea la acest viciu este doar un aspect care ține de voința proprie, procesul este mult mai complex de atât, având implicații atât fizice – dependența de nicotină care implică hormonul plăcerii, dopamina – cât și implicații psihologice de tip pavlovian, conform experților. Mai exact, actul de a fuma este asociat cu obținerea de plăceri imediate precum relaxarea, calmul, eliminarea stărilor negative precum plictiseala, teama sau chiar furia, dar devine în același timp și un automatism, ceea ce îngreunează în mare măsură procesul de renunțare la fumat.
Fumatul rămâne una din cauzele majore de îmbolnăvire și mortalitate în lume, care conduce la apariția celor mai temute boli cronice, printre care se regăsesc cancerul, bolile cardiovasculare și respiratorii, parodontoza, iar lista poate continua.