Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat că, în urma întrevederii avute, miercuri, de reprezentanţi ai comunelor, oraşelor şi judeţelor oficiali guvernamentali, s-a convenit integrarea până pe 30 iunie a propunerilor de la structurile administraţiei privind bugetele locale, potrivit agerpres.ro.
"Reuniunea de astăzi cu vicepremierul Vasile Daniel Suciu şi cu ministrul Finanţelor Publice urmează pe cea din 8 aprilie, când fiecare dintre structurile asociative am prezentat o listă a problemelor cu care ne confruntăm, analizată la nivelul adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România, şi astăzi am convenit ca până la 30 iunie, la nivelul ministerului, să fie integrate propunerile de la comune, de la oraşe, de la municipii şi de la judeţe, astfel încât să putem vedea şi punctul de vedere al Guvernului la problemele noastre, pentru că sunt o serie întreagă de necesităţi în ceea ce priveşte modificările legislative, pentru că sunt în continuare sarcini şi la local, şi la central, ceea ce nouă ne creează mari greutăţi", a spus Drăghici.
Pe de altă parte, el a menţionat că s-a convenit un proiect al bugetului de stat pentru 2020 pe calendarul prevăzut de Legea 273/2006.
"Am convenit astăzi că vom avea un proiect al bugetului de stat pentru 2020 la calendarul prevăzut în Legea 273/2006, astfel încât să nu mai avem problema pe care am avut-o anul acesta, încât a trebuit să avem legea bugetului de stat pentru 2019 adoptată în 2019. De asemenea, am stabilit ca la fiecare două luni să avem o întâlnire cu ministrul Finanţelor Publice, să ne vedem pe baza unui raport de progres (…). Astfel ne garantează că ceea ce stabilim la o dată putem să vedem ce s-a făcut la următoarea dată, bineînţeles, cu propunerile în plan legislativ. Nu sunt puţine, sunt destule, mai ales în segmentul asistenţei persoanelor cu handicap, unde noi avem o sarcină foarte mare", a mai declarat Drăghici.
El a menţionat că, deşi per total comunele au resurse asigurate, foarte multe nu mai au fonduri pentru a asigura salariile acestor persoane. "Numărul acestor salariaţi ai fiecărei comune e poate şi dublu sau triplu faţă de salariaţii din administraţia publică locală, cei care realizează serviciile publice de interes local", a explicat Drăghici.
Mariana Gîju, preşedinte al filialei judeţene Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, a menţionat că o altă problemă care afectează bugetul de venituri şi cheltuieli al comunelor se referă la cheltuielile cu întreţinerea mijloacelor de transport destinate şcolilor, cu angajarea şoferilor, precum şi la transportul cadrelor didactice de la domiciliu către unitatea şcolară şi retur.
"Bineînţeles că s-a făcut referire şi la contravaloarea burselor şcolare care se susţin din cadrul bugetului local, când noi, cele trei structuri asociative, am propus ca acestea să revină Ministerului Educaţiei şi Cercetării, UAT-urilor să le revină doar sarcina şi obligaţia financiară de întreţinere a unităţilor de învăţământ, de statul de funcţionare a acestora. De asemenea, s-au referit la serviciile prestate către populaţie de la nivelul comunelor, care trebuie să fie de aceeaşi calitate ca acelea din mediul urban. Au fost transferate aceste sarcini, dar fără a avea alocată şi suma financiară. Un exemplu – serviciul de evidenţă a persoanei, care, de asemenea, e doar pe umerii administraţiei publice locale. Probleme sunt multiple, dar cel mai bine e ca aceste întâlniri înainte să se facă pentru fiecare structură asociativă cu domnii secretari de stat, directorii generali, ca după aceea concentrate problemele să fie discutate cu ministrul Finanţelor şi cu ministrul fiecărui minister. Dacă e vorba despre asistenţă socială – ministrul Sănătăţii, Educaţiei şi, nu în ultimul rând, chiar Ministerul de Interne, având în vedere problemele care sunt la nivelul localităţilor noastre", a adăugat aceasta.