Cand ai alaturi un barbat cu mai bine de treizeci de ani mai in varsta, e greu de presupus ca v-a unit dragostea. Pe Pavel l-am luat de sot la insistentele mamei care m-a impins mai intai sa-l seduc, dar ulterior am inceput sa-l iubesc. Apoi, am facut si un copil cu alt barbat dar „parteneriatul” cu Pavel se pare a fost cea mai buna afacere.
De mica mama mi-a condus fiecare miscare. Am facut balet pentru ca asa si-a dorit ea, am purtat parul lung, pentru ca asa-i placea ei, m-am dus la scoala aleasa de ea, invitam acasa colegii care-i placeau ei, iar la 22 de ani mi-a spus ca trebuie sa ne mutam la Bucuresti, sa prindem un „peste” mare, care sa ne asigure un trai fara griji.
Dupa ce am dat bacalaureatul, am fost la mare cu o prietena si parintii ei, singura vacanta fara mama. Atunci l-am cunoscut pe Adrian si nu m-am mai putut desparti de el, chiar daca relatia noastra insemna, de fapt, telefoane de ore intregi, e-mailuri, discutii pe Skype mai tarziu si rareori cateva ore petrecute impreuna. Adrian locuia la sute de kilometri distanta, muncea si avea rostul lui, nu putea lasa totul balta pentru mine, desi ma iubea si el. Mi-a propus sa ne casatorim si sa il urmez, dar stiam ca mama nici n-ar vrea sa auda de un sarantoc ca el.
Mama avea ganduri mari. Dupa ce ne-am mutat la Bucuresti, printr-o cunostinta a ei, in apartamentul careia ne-am mutat cu chirie, m-am angajat secretara la o firma.
— Viorica mi-a spus ca patronul e putred de bogat, un barbat de vreo 60 de ani, neinsurat, caruia ii plac femeile tinere, exact ce ne trebuie!
— Mama, doar nu vrei sa ma incurc cu un barbat mai batran decat tine!
— Ba chiar asta vreau! Unul ca el ne poate asigura traiul, nu neispravitul cu care iti pierzi tu vremea la telefon! Crezi ca nu stiu? Trebuie sa faci cum iti spun, sunt mama ta si-ti vreau binele!
N-am avut niciodata puterea sa-i tin piept mamei, cu atat mai putin s-o contrazic. M-am prezentat la firma si, dupa cate-va zile de acomodare, mi-am cunoscut patronul, viitorul sef, pentru ca urma sa fiu secretara lui personala. Pavel era un barbat bine, trebuie sarecunosc, nu-si arata varsta si era extrem de manierat. imi vorbea foarte politicos, nu-mi amintesc sa fi ridi-cat vreodata vocea la mine, ma lua cu el la intalnirile importante, unde trebuia sa notez lucrurile pe care mi le spunea el. Am devenit o echipa, dar nici vorba sa se dea la mine sau sa-mi propuna ceva. Mama era turbata.
— Asta ori e impotent, ori are pe cineva! mi-a spus intr-o seara. Ma interesez eu cum stau lucrurile.
Asa am aflat ca in viata lui Pavel exista, intr-adevar, o femeie de catva timp, cu vreo 15 ani mai mare decat mine, dar care parea sa fie pe placul lui, de vreme ce prezenta mea nu-l „stimula” deloc. Mama a trecut la atac. Mi-a schimbat look-ul, m-a pus sa-mi fac implanturi, ca sa-mi maresc sanii si buzele, sa arat ca toate vedetele la moda. Dupa ce mi-am revenit dupa operatie, si nu a fost deloc placut, va rog sa ma credeti, mi-am schimbat si garderoba. Aproape ca nu ma mai recunosteam cand ma priveam in oglinda. Cand i-am trimis o poza de-a mea lui Adrian, a ramas fara grai.
Mi-am dat seama imediat ca nu-i place ce vede, desi nu a comentat. Nici eu nu ma simteam in largul meu, in schimb, mama era fericita. si a avut dreptate, schimbarea mea i-a atras imediat atentia lui Pavel, caruia i-au sclipit ochii in cap ca unui lup cand isi vede prada. Peste cateva zile, m-a invitat sa luam masa in oras, rezerva-se o masa la un restaurant foarte select. Chelnerii au roit in jurul nostru toata seara, iar la desert, au stins luminile si ne-au adus un tort flambat. Cand s-a aprins lumi-na, pe masa era o punguta de catifea rosie, iar in ea, un inel cu un diamant imens.
— Puneti-l pe mana! mi-a spus Pavel. Inelul acesta superb si-a gasit locul. Cred ca si eu mi-am gasit femeia potrivita.
As vrea sa te instalezi intr-un apartament mai mare, am sa ma ocup eu de toate cheltuielile. Vreau sa pot veni nestingherit, ori de cate ori am putin timp liber. O sa traiesti ca o regina, asa cum meriti.
„si mama?”, am intrebat in gand. Cand am ajuns acasa, i-am dat mamei vestea. Mama a fost in culmea fericirii, n-a pomenit nimic cum ca o deranjeaza ca nu va locui si ea cu mine. A doua zi, sambata dimineata, Pavel mi-a trimis masina si m-am instalat in noua locuinta, care era un vis. Blocul care avea doar 5 apartamente era situat pe o strada linistita, in centrul capitalei, si arata ca-n filmele americane. in dressing am gasit de toate -imbracaminte, incaltaminte, accesorii de firma -, iar baia imensa era decorata cu orhidee albe. Patul din dormitor avea asternuturi de matase, iar pe masa de toaleta am gasit tot felul de parfumuri care miroseau minunat. Am ametit de atata confort si frumusete.
Pavel a fost delicat, nu a dat buzna din prima noapte, m-a lasat sa ma instalez. La serviciu, ne purtam absolut normal, de parca nimic nu s-ar fi schimbat intre noi, si l-am apreciat si admirat si mai mult pentru discretie. intr-una din zilele urmatoare, l-a sunat femeia care facuse parte din viata lui pana nu demult. Cand i-am spus lui Pavel cine-l cauta, m-a rugat sa o anunt ca e ocupat. Mi s-a parut ca femeia a izbucnit in plans cand i-am comunicat asta. A mai revenit de cateva ori, dar el n-a vrut sa-i vorbeasca. M-am simtit ingrozi-tor stiind ca eu sunt cauza atitudinii lui.
Pe urma, dupa ce Pavel a devenit iubitul meu si am inceput sa facem cam totul impreuna, am uitat-o pe biata femeie, desi m-am gandit, pret de o clipa, ca as fi putut fi eu in locul ei.
Viata mea s-a schimbat radical, traiam pe picior mare, sub privirile atente ale mamei, care ma vizita numai cand Pavel nu era la mine sau cand eram plecati din tara. Toata lumea de la firma isi daduse seama ca Pavel traieste cu mine, desi in orele de program purtarea lui era aceeasi. Eu insa primisem cadou o masina sport scumpa, eram imbracata numai cu lucruri de firma, era limpede ca nu-mi puteam permite asa ceva din leafa mea.
Cel mai adesea, Pavel ma lua cu el si in deplasarile din strainatate, iar dupa ce-si termina treburile, mai stateam cateva zile sa ne bucuram unul de altul si de locurile unde eram. Am avut multe de invatat, am vizitat muzee, am fost la concerte la ma-rile opere din lume, iar Pavel mi-a vorbit mult despre arta, despre muzica. in scurt timp, am ajuns sa stiu si eu cate ceva despre marii pictori, ale caror tablouri se vand cu sume exorbitante la marile case de licitatie din lume, despre interpretii de opera apreciati pe plan mondial, am asistat chiar si la cateva meciuri de tenis la Wimbledon. Traiam intr-o cu totul alta lume decat fusesem obisnuita si, de ce sa mint, imi placea teribil.
Pe Adrian am inceput sa-l neglijez, nu prea ii mai raspundeam la e-mailuri, cand ma suna, ii respingeam apelul. Traiam in lumi paralele, iar prezenta lui in lumea mea incepuse sa ma deranjeze. Numai ca el nu s-a lasat. Nu stiu ce-a facut, dar si-a gasit un loc de munca in Bucuresti si a inceput sa ma caute tot mai insistent. Ba chiar uneori ma ameninta ca, daca refuz sa-i vorbesc, va avea grija ca Pavel sa afle ca inca ma mai vad cu el si precis nu-i va placea.
Adrian avea dreptate, dupa ce m-am mutat in noua locuinta, m-am intalnit de cateva ori cu el si am facut dragoste. Am facut asta mai mult pentru ca mi-a fost mila de el, iar Adrian profita acum de acest lucru. M-am plans mamei ca Adrian vrea sa-mi strice relatia cu Pavel, iar mama mi-a dat toate asigurarile ca va rezolva ea problema. si a rezolvat-o. Adrian imi ascunsese adevarul: de fapt, era insurat si avea doi copii. isi mintise sotia ca a fost mutat la Bucuresti, trimitea bani acasa si se ducea periodic sa-si viziteze familia. Nu stiu cum a aflat mama toate astea, dar dupa ce i le-a pus pe tava lui Adrian, insistentele lui au luat sfarsit. Rareori imi mai scria un e-mail, dar nu-i raspundeam niciodata.
Relatia mea cu Pavel mergea cum nu se poate mai bine, as putea spune chiar ca eram fericita. Mama insa avea nevoie de asigurari.
— Trebuie sa te ia de nevasta, altfel n-am facut nimic!
Numai ea stie cum, mama a aflat ca Pavel a fost casatorit de trei ori inainte sa ma cunoasca pe mine, dar nu avea copii. Ultima lui casnicie se terminase cand el avea 54 de ani. Am incercat s-o conving pe mama sa aiba rabdare, i-am spus ca, precis, cat de curand, Pavel imi va propune sa ne casatorim. Mama a mai asteptat un an, dupa care a trecut la actiune.
— Ai sa faci cum iti spun, altfel ai sa ramai nemaritata. Ai 25 de ani, trebuie sa ne gandim serios la viitor. Daca n-a facut copii cu niciuna din neveste, inseamna ca el are ceva. Trebuie sa aflu cum stau lucrurile. Un copil ar rezolva totul.
— Mama, nu ma intrebi si pe mine, totusi, daca ma simt in stare sa fiu mama, daca sunt pregatita pentru asta?
— stiu eu mai bine cand esti pregatita si cand nu! Tu esti cu capul in nori, nu putem umbla pe nisipuri miscatoare.
Peste cateva zile, mama m-a obligat sa ma prezint la un interviu, la o alta firma, unde isi facuse relatii, ea stie cum si cand. Eram furioasa pe mine ca nu sunt in stare sa ies din vorba mamei, desi aveam 25 de ani, dar stiam in acelasi timp ca-mi vrea binele si ca e mult mai ancorata in realitate decat mine. Mama ramasese orfana de mica, crescuse printre straini si voia ca eu sa nu fiu obli-gata sa ma lupt cu greutatile, cum facuse ea. M-am prezentat, asadar, la interviu si am fost acceptata. A doua zi mi-am depus cererea de demisie la firma. Pavel era plecat, una dintre putinele deplasari in care nu-l insoteam, asa ca adjuncta lui a fost bucuroasa sa-mi semneze demisia, desi stia ca el ii va face scandal cand se va intoarce.
Monica, adjuncta lui Pavel, spera de multa vreme sa intre in viata lui, dar cu mine acolo nu avea nicio sansa. M-a lasat sa plec fara preaviz, asa ca, peste cateva zile, eram la noul meu loc de munca. Cand s-a intors Pavel, a venit direct la mine de la aeroport.
— De ce ai facut asta? Ce ai vrut sa-mi demonstrezi? Ca nu pot trai fara tine? Ai castigat! Ai dreptate! Vrei sa fii sotia mea? imi propusesem sa nu ma mai casatoresc niciodata, tu ai sa fii ultima femeie din viata mea. Esti multumita acum?
Mama a fost foarte multumita, fireste. Ne-am casatorit si am avut o ceremonie discreta, cu cativa prieteni apropiati ai lui Pavel. Pavel m-a intrebat daca imi doresc sa port rochie de mireasa, dar, sfatuita de mama, i-am spus ca prefer sa fiu a lui si atat. Pe Pavel l-a impresionat foarte mult gestul meu. La cateva zile dupa ce ne-am casatorit, Pavel si-a redactat noul testament prin care imi lasa mie totul. Mama si-a gasit, in sfarsit, linistea. L-am intrebat pe Pavel, indemnata de ea, daca nu-si doreste copii, iar el mi-a spus ca nimic nu l-ar face mai fericit decat un copil, dar ca, din pacate, nu poate. Ne-am dus la tot felul de medici in strainatate, dar concluzia a fost aceeasi, Pavel nu poate procrea. Ni s-a sugerat inseminarea, dar lui nu i-a suras ideea.
— Sunt sigura ca, daca ii pui un copil in brate, il va creste. Pune-te pe treaba! mi-a sugerat mama.
— Mama, te-am ascultat de fiecare data, asta chiar nu pot sa fac!
— Nu face pe nebuna! stii bine ca, daca ati avea un mostenitor, lucrurile ar fi mult mai simple. Tu crezi ca tot ce zboara se mananca. Eu stiu cel mai bine ce inseamna sa mananci paine uscata aruncata de altii.
in perioada aceea, am avut probleme cu dantura si ma duceam la medicul stomatolog al lui Pavel, un barbat de 35-40 de ani, extrem de sensibil la frumos, ca si Pavel. E foarte adevarat ca Ioan, fiul unui bun prieten al lui Pavel, n-ar fi indraznit sa-mi faca avansuri. Mama s-a tratat si ea de vreo doua ori la el si mi-a sugerat ca ar fi tocmai bun sa fie tata. Pana la urma, nu mi-a fost prea greu sa-l conving pe Ioan. Am ramas imediat insarcinata. Mama m-a sfatuit sa nu-i spun nimic lui Ioan, iar pe Pavel sa-l anunt cand va fi prea tarziu pentru un avort.
— Am crezut ca sunt niste tulburari hormonale, abia saptamana trecuta m-am dus la medic, sunt insarcinata!
Pavel s-a luminat la fata si m-a luat in brate. A fost foarte atent cu mine pe toata durata sarcinii si abia astepta sa fie tata. Cand ne-am casatorit, m-am mutat in casa lui, iar mama s-a instalat in apartamentul meu. Cu doua luni inainte sa nasc, Pavel s-a ocupat de amenajarea camerei copilului, desi n-a vrut sa stie dinainte daca va fi fata sau baiat.
Am nascut un baietel, Pavel si-a dorit sa-l cheme David, ca pe bunicul lui patern. Botezul a fost la fel de discret ca nunta. Printre invitati l-am vazut si pe Ioan cu familia lui. Mi-am dat seama ca Pavel stie ceva. Cand David a implinit 1 an, Pavel a implinit 65.
— Stiu ca sunt batran pentru tine. Voi face tot posibilul sa nu devin un batran ciufut si nesuferit. stiai la ce te inhami cand te-ai maritat cu mine. stiu ca maica-ta te-a sfatuit sa faci toate astea. Nu sunt orb si nici surd. stiu insa ca tii la mine. stiu si ca David e al lui Ioan. Exista un act legalizat in care el isi recunoaste paternitatea, dar renunta la drepturile parintesti. il voi creste pe David ca pe copilul meu. Ca sa ma asigur insa ca nu ma vei parasi, pentru ca intr-adevar nu mai pot trai fara tine, mi-am schimbat testamentul. iti las totul tie cu o singura conditie: sa nu divortezi niciodata. Iar daca vei face asta si te vei casatori, vei pierde tot. si eu am nevoie de garantii, nu doar mama ta!