Melatonina este un hormon natural, produs de o glandă mică, localizată între cele două emisfere, numită glanda pineală.Descoperită la sfârşitul anilor 50, melatonina mai poate fi produsă şi la nivelul măduvei osoase, leucocitelor, tractului gastrointestinal, retinei etc dar sursa principală este glanda pineală. Numită şi „hormonul somnului” sau „hormonul întunericului”, melatonina este eliberată pe timp de noapte şi „spune” organismului când este timpul să doarmă.
Cum se produce melatonina
Ritmul circadian al individului este influenţat de succesiunea zi noapte. Astfel, când soarele apune şi se instalează întunericul, glanda pineală se activează şi începe să producă melatonină care este eliberată în sânge. De obicei acest lucru se întâmplă în jurul orei 21 şi ca, urmare nivelul de melatonină din sânge, creşte brusc, pregătind astfel corpul pentru somn. Putem spune că melatonina este expresia chimică a perceperii întunericului de către organism. Pe durata nopţii nivelul de melatonină rămâne ridicat şi începe să scadă pe măsură ce apare lumina.
Producţia sa este influenţată de detectarea luminii şi întunericului de către retină, astfel încât lumina inhibă producţia de melatonină, iar absenţa luminii stimulează producţia. Lumina inhibă direct eliberarea melatoninei, de aceea melatonina mai este numită şi „Dracula hormonilor” – „ ea iese doar în întuneric”. Chiar dacă este „pornită” de ceas, glanda pineală nu va produce melatonina decât dacă persoană se află într-un mediu slab iluminat. Chiar şi nivelele reduse de lumină pot afecta producerea melatoninei. Cercetările au arătat că lumina albastră afectează cel mai mult producerea hormonului.
Cum afectează lumina albastră somnul?
Cercetările au arătat că lumina albastră ca cea de la tablete, e-readers sau smartphone-uri este suficient de concentrată pentru a afecta nivelurile de melatonină mai mult decât orice altă lumină.
Când ne uităm la dispozitivele noastre electronice noaptea târziu, producţia de melatonină este redusă. Acest lucru se datorează faptului că lumina albastră semnalizează glandei pineale să oprească producţia de melatonină. Ea, de fapt, păcăleşte creierul gândindu-se că este în timpul zilei şi ne face să fim mai atenţi, când ar trebui să fim relaxaţi şi pregătiţi de odihnă.
În timp ce lumina de orice fel suprimă secreţia de melatonină, lumina albastră, noaptea, o face şi mai puternică. Cercetătorii de la Harvard şi colegii lor au condus un experiment care compară efectele expunerii timp de 6,5 ore la lumina albastră cu expunerea la lumina verde de luminozitate comparabilă. Ei au descoperită că lumina albastră a suprimat melatonina de două ori mai mult decât lumina verde şi a schimbat ritmurile circadiene de două ori mai mult (3 ore faţă de 1,5 ore).
Cum influenţează melatonina starea de sănătate aflaţi din materialul video.