Realizarea proiectelor de infrastructură se făcea în anii '90 cu accent pe implementarea şi monitorizarea atentă a acestora, iar după ce am început să folosim fonduri de pre-aderare am fost preocupaţi de absorbţia banilor europeni, o problemă fals pusă, susţine Michael Stanciu, preşedintele Asociaţiei Române a Inginerilor Consultanţi (ARIC).
"Nu absorbţia de fonduri este problema. În anii '90, când BEI, Banca Mondială, BERD erau finanţatorii proiectelor de infrastructură, aceste investiţii se făceau cu focalizare puternică asupra implementării proiectelor, cu o monitorizare foarte rigidă şi foarte atentă. În momentul în care au intrat fondurile de pre-aderare s-a schimbat focusul şi deodată nu am mai fost preocupaţi de implementarea de proiecte ci de absorbţia de fonduri. O problemă fals pusă", a declarat joi Michael Stanciu, la conferinţa "2018 – Moment de răscruce pentru infrastructura din România".
Potrivit acestuia, o primă fază a proiectului o reprezintă planificarea lui. România are nevoie de o reţea de aproximativ 3.000 de km de autostrăzi. În prezent, există 746 de km de autostrăzi daţi în funcţiune, din care 550 km construiţi în ultimii 28 de ani, astfel că rata de construire este de 20 de km pe an. Până în 2020 ar trebui finalizaţi 307 km. Astfel, pentru perioada 2020 – 2030 ne rămân 1.947 de km de făcut, cu o rată medie de 195 de km pe an.
"Dacă se foloseşte aceeaşi reţetă ne avem cum să obţinem rezultate diferite. Deci reţeta trebuie schimbată şi consider că una din problemele fundamentale este capacitatea instituţională a autorităţilor contractante, dar şi susţinerea sectorului privat de către Guvernul României", a afirmat Michael Stanciu.
Acesta susţine că nu se pune problema fondurilor şi că Programul Operaţional Infrastructura Mare are 11,1 miliarde de euro pentru Transport, Mediu, Energie pentru exerciţiul Financiar 2014 – 2020, din care 4,6 miliarde de euro sunt pentru infrastructura rutieră.
"După trei ani şi jumătate vedem că practic avem aceaşi sumă de absorbit. Deci nu s-a absorbit aproape nimic după trei ani şi jumătate. Aş vrea să fac o diferenţă între ce înseamnă absorbţie şi ce înseamnă implementare. Absorbţia întotdeauna se face la nivel de pregătire de proiect. În mod greşit se înţelege absorbţie în momentul în care avem constructorul pe şantier. Este greşit. Atunci se implementează. Atunci se cheltuiesc fonduri acestea, dar ele se atrag în momentul în care se face pregătirea proiectului în baza acestor studii de fezabilitate care au fost foarte nepotrivit criticate atât de media cât şi de autorităţi, neînţelegând rolul studiului de fezabilitate", a spus Michael Stanciu.
De asemenea, acesta a precizat că pregătirea proiectelor trebuie realiztă înaintea exerciţiului financiar.
"Nu ne apucăm de pregătirea proiectelor în anul 2014, că vedeţi că suntem în anul 2018 şi nu avem absolut nimic ca proiecte care ar trebui să vină şi cu care s-ar putea absorbi fonduri europene. Este foarte important ca să avem această planificare foarte bine făcută. Şi planificarea înseamnă viziune, înseamnă strategie. Spuneam mai devreme că simţim că practic navigăm într-o mare fără repere şi nici măcar busolă. Suntem haotic în toată această dezvoltare fără a merge nicăieri. Şi a opera în acelaşi mod nu facem decât să confirmăm că nu se va face nimic nici în viitor", a declarat Michael Stanciu.
Preşedintele ARIC a spus că o problemă o constituie faptul că nu se acordă suficientă atenţie proiectării. De asemenea, studiile de fezabilitate ar trebui precedate de studii de prefezabilitate, acestea având ca scop să arate traseul optim. AGERPRES