Strategia Forestieră Naţională 2030 trebuie să răspundă provocării legate de creşterea suprafeţei de păduri în România, să recunoască rolul important al proprietarilor de păduri şi să vină cu măsuri care să-i ţină motivaţi, consideră ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Potrivit acestuia, documentul trebuie gândit şi în cheia tranziţiei UE către o bioeconomie circulară verde, în contextul crizei provocate de COVID, potrivit Agerpres.ro.
"Strategia trebuie să fie gândită şi în cheia tranziţiei UE către o bioeconomie circulară verde, în contextul crizei provocate de COVID. Bineînţeles că redresarea după această perioadă ar fi cu mult mai simplă dacă suprafeţele împădurite din România ar fi cu mult mai mari. Mă aştept ca Strategia să răspundă acestei provocări legate de creşterea suprafeţei de păduri. Când vorbim despre noi suprafeţe de pădure, cred că trebuie să ne gândim automat la zonele ţării care suferă de lipsa pădurilor sau care sunt în pericol de deşertificare. Ne trebuie o abordare strategică prin care numărul judeţelor din ţară cu suprafeţe mici de pădure să scadă considerabil. Nu în ultimul rând, mă aştept ca Strategia să recunoască rolul important al proprietarilor de păduri şi să vină cu măsuri care să-i ţină motivaţi. Cred că aceştia sunt importanţi gardieni ai pădurilor. Demotivarea lor poate expune serios pădurea: de la abandon până la tăieri ilegale!", a declarat Barna Tanczos, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.
La finalul săptămânii trecute a avut loc prima întâlnire a grupului de experţi responsabili cu elaborarea studiului independent şi a Strategiei Forestiere Naţionale 2030. Conform calendarului de lucru, grupul de experţi trebuie ca, până la finalul lunii aprilie, să elaboreze un studiu privind oportunităţile şi provocările determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a strategiei forestiere a UE, iar până la finalul lunii iulie să elaboreze obiectivele strategice pentru pădurile din România. Din grupul de experţi fac parte profesori ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, ai Facultăţii de Silvicultură din Suceava şi alţi experţi din sector.
Atât studiul independent, cât şi Strategia Forestieră Naţională 2030, sunt documente strategice asumate şi finanţate prin PNRR cu suma de 1,227 de milioane de lei.