Adrian Nastase era disperat sa impiedice aflarea adevarului despre importurile din China si un posibil control al averii sale si n-a avut nicio retinere sa actioneze in cel mai pur stil mafiot, incercand sa impuna tacerea persoanei care l-a „tradat”, respectiv a lui Octavian Cretu.
Aceste concluzii apar in motivarea deciziei prin care instanta suprema i-a condamnat definitiv pe sotii Adrian si Dana Nastase in dosarul privind importurile de bunuri din China, cunoscut ca dosarul „Zambaccian”.
In documentul citat, instanta arata ca Nastase era disperat sa ascunda adevaratul motiv pentru care a comis faptele penale si a actionat „in cel mai pur stil mafiot” atunci cand a incercat sa impuna tacerea „tradatorului”, in speta a denuntatorului sau, Octavian Cretu.
„De asemenea, inculpatii Nastase s-au prevalat de situatia juridica aparenta a unui imobil care in realitate le apartinea (casa din strada …, de care au inteles sa se dezica public pentru a impiedica stabilirea raspunderii penale pentru infractiunea de luare de mita (…) si a zadarnici o eventuala cercetare a averii lor reale”, se arata in documentul citat.
Prin urmare, noteaza judecatorii ICCJ, „gravitatea faptelor deduse judecatii nu se rezuma la actele de coruptie pura comise de inculpati, ci include permanenta preocupare a acestora de obstructionare a aflarii adevarului atat cu privire la infractiunile de coruptie, cat si referitor la situatia lor materiala reala”.
„Aceasta conduita a fost adoptata atat in perioada in care au fost comise faptele de coruptie (si s-a concretizat in savarsirea unor infractiuni conexe sau prevazute de legi speciale), cat si dupa punerea lor sub invinuire (si s-a manifestat sub forma santajului comis de inculpatul Nastase Adrian)”, se mai arata in motivare.
Instanta suprema mai spune ca, in ce priveste infractiunea de santaj, „cele doua convorbiri ambientale purtate cu martorul Cretu Octavian dezvaluie disperarea inculpatului Nastase Adrian de a impiedica aflarea adevarului atat cu privire la faptele de coruptie comise in legatura cu bunurile achizitionate din China (pe care incearca sa le bagatelizeze), cat si cu privire la planul secund (care pare mai important pentru inculpat), al unei posibile declansari a controlului averii sale”.
„In acest context, inculpatul Nastase nu a avut nicio retinere de a actiona in cel mai pur stil mafiot, incercand sa impuna tacerea persoanei care ‘l-a tradat’ (asa cum insusi inculpatul s-a exprimat) prin dezvaluiri viitoare compromitatoare pentru aceasta, ce aveau insa sa fie facute nu de catre inculpat, ci de o persoana care, spre deosebire de partea vatamata Paun Ioan, a ales sa-i fie credincioasa pana la capat (inculpata Jianu Irina Paula)”, se mentioneaza in motivare.
Numele lui Octavian Cretu, pe de alta parte, ar aparea, tot ca denuntator, si in cel mai nou dosar al lui Dan Voiculescu, potrivit unor surse judiciare. Cretu ar fi, astfel, unul dintre oamenii de afaceri pe care i-ar fi santajat Voiculescu, cu scopul de a obtine contracte de publicitate pentru trustul sau de presa.
Comisia de liberare conditionata de la Penitenciarul Jilava analizeaza daca Adrian Nastase poate fi eliberat din inchisoare, dupa executarea unei treimi din pedeapsa, urmand sa faca o propunere, pe care o va trimite instantei. Fostul premier are dreptul sa ceara liberarea conditionata dupa ispasirea unei treimi din pedeapsa dat fiind ca are peste 60 de ani si ca a fost condamnat inainte de intrarea in vigoare a noilor coduri.
Adrian Nastase executa o pedeapsa de patru ani si sase luni de inchisoare, dupa ce a fost condamnat in dosarele „Zambaccian” si „Trofeul calitatii.
In 24 iunie, Curtea de Apel Bucuresti a decis, dupa contopirea condamnarilor primite de fostul premier in dosarele „Zambaccian” si „Trofeul calitatii”, sa adauge un spor de sase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.
Instanta suprema i-a condamnat in 6 ianuarie, in dosarul Zambaccian, pe Adrian Nastase la patru ani de inchisoare cu executare, pe sotia acestuia, Dana Nastase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Nastase a fost incarcerat in aceeasi zi.
Fostul premier a fost acuzat in dosarul „Zambaccian” pentru ca, in perioada 2002 – 2004, in calitate de premier, ar fi primit, in mod direct si prin intermediul sotiei sale, Dana Nastase, foloase necuvenite in valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau in contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente acestor importuri, precum si contravalorea unor lucrari efectuate la imobilele lui Nastase din localitatea Cornu si din Bucuresti.
In 20 iunie 2012, Adrian Nastase a fost condamnat definitiv, tot de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul „Trofeul calitatii”. El a fost incarcerat in 26 iunie 2012 si pus in libertate la 18 martie 2013, dupa ce Tribunalul Bucuresti a admis cererea lui de eliberare conditionata.