Multi dintre noi suntem lipsiti de aparare în fata microbilor din jurul nostru din cauza propriilor noastre obiceiuri. Vezi ce îti slabeste sistemul imunitar si cum sa faci fata virusurilor.
Stai jos mai toata ziua. Daca ai un loc de munca ce presupune sa stai jos trei sferturi din zi, pe scaun, în fata unui calculator sau a unor teancuri de dosare, nici nu-i de mirare ca sistemul imunitar îti este slabit. Statul pe scaun scade ritmul metabolismului, fapt ce îngreuneaza absorbtia nutrientilor din alimentatie ce ajuta organismul sa se întareasca. Solutia: o data la o ora si jumatate cel mult, ridica-te de pe scaun si mergi cinci minute.
Somnul nu este o prioritate. Fiecare noapte pierduta, sau fiecare ora de somn sacrificata – de placere sau de nevoie – se rasfrange negativ asupra organismului uman. Somnul este esential pentru repararea celulelor din organism, pentru buna lui functionare. În timpul somnului si chiar înainte sa adormi, corpul tau produce melatonina, o substanta care ajuta sistemul imunitar sa produca la randul lui globulele albe care au rol de aparator al organismului împotriva bacteriilor. Cu cat dormi mai putin, cu atat produci mai putina melatonina si, implicit, mai putin globule albe. Indiferent de programul de munca, de activitatea de zi cu zi, de grijile profesionale, familiale sau sentimentale, somnul trebuie sa fie o prioritate pentru toti!
Mananci prea multe proteine. Excesul de proteine, mai ales acelea provenite de la animale, genereaza o productie sporita de hormon IGF1 în corpul uman. Acest hormon accelereaza îmbatranirea celulara si slabeste imunitatea organismului. Asadar, daca stii ca mananci prea multe produse animale, ar fi indicat sa le reduci cantitativ si sa cresti aportul zilnic de fructe si de legume.
Nu mananci suficiente grasimi bune. Desi toate sporturile publicitate de interes public spun “redu aportul de grpsimi”, asta nu înseamna ca nu mai trebuie sa mananci grasimi deloc. Într-adevar, trebuie sa eviti produsele cu grasimi trans, care sunt reprezentate de uleiurile vegetale hidrogenate din industria alimentara de tip fast food si junk food (snacks, chips, prajituri), dar si în produse de patiserie, în uleiuri rafinate si dublurafinate folosite la gatit, în margarina si în alte produse. La fel de mult trebuie sa ne ferim si de grasimile saturate care provin în mod principal din produse de origine animala. Grasimile saturate cresc nivelul total al colesterolului din sange si al lipoporteinelor cu densitate mica (LDL), cele care pot declansa aparitta bolilor cardiovasculare dar si a diabetului de tip 2.
Totusi, nu trebuie sa evitam grasimile “bune”, adica cele nesaturate (polinesaturate si mononesaturate). Ele se gasesc predominant în uleiurile vegetale, în nuci si în semintele oleaginoase. Aceste grasimi bune au proprietati anti-inflamatorii care ajuta la reglarea sistemului imunitar.