• Un tanar iesean a parasit tara pentru a-si indeplini visele • La o varsta frageda, acesta poate fi un exemplu pentru multi •Si-a luat o valiza si a plecat in Olanda pentru a fi fotograf si pentru a-si castiga existenta • Oamenii din jurul lui au ramas inmarmuriti vazand ambitia baiatului • Parintii s-au despartit cand viata lui era mai frumoasa • A acceptat schimbarea si nu a lasat acest fapt sa-l afecteze
Povestile oamenilor ambitiosi, care lupta pentru visele lor, au un element comun: perseverenta. Acesta este cuvantul care il descrie intocmai pe un tanar iesean in varsta de 18 ani, care a renuntat la placerile tineretii, pentru a-si indeplini visele. Visul sau cel mai mare este sa devina fotograf profesionist.
Dupa ce a muncit mult in Iasi pentru a-si cumpara un aparat foto, nu foarte performant, a decis ca trebuie sa faca o schimbare si sa plece in Olanda, unde avea sa fie fotograf pentru olandezi. Si fiindca nu se putea intretine doar din asta, a trebuit sa mai aiba si alte joburi, mai grele, nesatisfacatoare. Dar scopul lui precis l-a facut sa nu se uite niciodata inapoi. Isi doreste sa-si extinda aparatura si sa-si castige independenta financiara. Chiar si la o varsta frageda, Alex Amihaesei a inteles ca, pentru a dobandi ceea ce-ti doresti, ai nevoie de perseverenta, incredere si multa munca.
Un copil extraordinar de inteligent, asa cum il descriu cei din jurul sau, Alex si-a pastrat statutul chiar daca familia lui a trecut prin multe incercari. Singurul lucru care il tine astazi departe de casa este visul lui de a deveni fotograf. Acest tanar are o poveste cu o morala puternica, o morala pe care multi dintre noi nu o aplica nici la varste mai inaintate.
A fugit dupa vise
Alex Amihaesei este un tanar iesean in varsta de 18 ani, care, imediat dupa terminarea liceului, a decis sa plece in Olanda, acolo unde lucra tatal sau, pentru a reusi sa faca fotografie la rang de arta si unde arta este platita mai bine. A descoperit pasiunea pentru fotografie inca din copilarie, cand, in mainile sale a cazut prima camera foto. Din cauza situatiei financiare precare in care se afla familia baiatului, mama acestuia a plecat in Italia sa lucreze, lasandu-i acasa pe Alex si pe fratele acestuia, in grija tatalui lor. Din cauza unor neintelegeri de cuplu, parintii acestuia au divortat in cele din urma. Pe fondul unei situatii care a zdruncinat linistea familiei sale, Alex nu a renuntat la visul lui si a facut toate demersurile sa il indeplineasca
."Am descoperit pasiunea pentru fotografie pe cand aveam zece ani. Am participat impreuna cu prietenii mei la un curs de fotografie. Prin fotografie, simt, cumva, ca redau felul in care vad eu lumea, felul in care numai eu pot sa observ si sa imortalizez lucruri. In fiecare fotografie facuta de mine incerc sa spun o poveste, sa stimulez privitorul sa-si imagineze lumea mea, dar prin perspectiva lui. Am avut sansa, in timpul liceului, de a colabora ca fotograf, cu diverse localuri din Iasi, am fotografiat evenimente, concursuri, am organizat sedinte foto etc., dar nu mi-am permis niciodata sa am camera mea foto. Camera cu care fotografiam nu era una extrem de performanta. Parintii mei au divortat cand eu nu stiam inca ce e viata, cand aripile mele abia incepeau sa se deschida. M-am trezit deodata impartit, fara voia mea. Asta nu m-a impiedicat sa imi ascult inima si sa imi continui drumul spre a-mi satisface pasiunea pentru fotografie", spune Alex.
Baiatul care a imortalizat zeci sau poate sute de zambete in fotografiile sale, nu a putut sa imortalizeze insa si fericirea familiei lui. In frageda copilarie, Alex nu a inteles ce inseamna de fapt separarea parintilor si a privit totul cu pozitivism. Nu intelegea, spune acesta, de ce mama sa, plecata ani buni in Italia sa munceasca, nu le era alaturi la serbari, la zile onomastice, la sarbatori.
"Nu este usor"
Gandul ca ar putea fugi intr-o tara in care isi va indeplini visele l-a motivat pe Alex sa plece in Olanda sa munceasca si sa profeseze in meseria care i-a adus zambetul pe buze. De la un tanar visator talentat, astazi face fotografii olandezilor. Acesta afirma ca ii este extrem de dor de prietenii si de rutina lui, dar nu se va intoarce acasa pana cand visul lui nu va deveni realitate.
"Daca a fost sa invat un lucru foarte important de la parintii mei, acela este ca, fara sa faci sacrificii, visele raman vise si ca fara efort, nimic din ce e la stadiul de visare nu se va transforma in realitate. Imi propun ca la un moment dat sa ma intorc in Iasi si sa lucrez in domeniul fotografiei, sa devin un fotograf profesionist", incheie Alex Amihaesei.
Tatal baiatului, Constantin Amihaesei, sustine ca si-a ajutat si-si va ajuta copilul, indiferent de deciziile pe care acesta le va lua, si ca mandria lui cea mai mare sunt copiii. Acesta spune, ca desi soarta familiei lui nu a fost prea fericita, asta nu-l va impiedica sa munceasca pentru cei doi fii ai sai.
"Ne-a fost greu sa primim despartirea, sa manageriem o situatie asa delicata, dar daca nu am mai gasit puncte comune cu fosta mea sotie, a trebuit sa luam aceasta decizie, care sper sa nu afecteze copiii in niciun fel. Ea s-a recasatorit, eu mi-am refacut viata si incercam, fiecare in directia lui, sa incurajam copiii, sa isi urmeze visele, sa invete, sa fie cuminti si sa nu renunte niciodata. L-am luat pe Alex in Olanda si stiu ca aici ii e mai bine. Si mai stiu ca asa va invata sa aprecieze si sa respecte ce va avea in viitor", spune Constantin, tatal lui Alex.
Mama baiatului este si ea mandra de atitudinea lui Alex, incurajand actiunile lui, asa cum poate mai bine si spera ca, intr-o zi, fiul ei sa isi indeplineasca visele. Povestea tanarului Alex reprezinta un mesaj puternic, atat pentru noi, oamenii de rand, cat si pentru tara in care ne aflam si care alunga din ce in ce mai multi tineri, neoferindu-le sansa reala de a-si indeplini visele chiar in locul in care s-au nascut.