Multe persoane acuza o stare patologica grava, cu inflamatii ale cailor respiratorii si crize spontane care determina dificultati in inspirarea si evacuarea aerului din plamani (dispnee), mai frecvent noaptea, intre orele 24.00-2.00, in sezoanele reci, sfarsit de toamna, iarna si inceput de primavara. Pacientul simte o apasare violenta la nivelul pieptului, are nevoie de mai mult aer proaspat, oxigenat si, adesea, intra intr-o stare de anxietate, cu panica la ideea mortii imediate prin asfixiere. Ca manisfestare exista mai multe tipuri de astm (bronsic, cardiac, dispeptic, profesional, alergic de natura infectioasa etc), cel mai raspandit fiind astmul bronsic. Boala afecteaza, in prezent, circa 100 milioane de persoane la nivel mondial si peste un milion de bolnavi din Romania. Statisticile arata ca, pe plan mondial, 7-10% din copii sufera de astm, mai frecvent in tarile dezvoltate (Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda, Marea Britanie), fapt care duce la ideea ca astmul a devenit o problema majora de sanatate in intreaga lume. Un bolnav celebru a fost premierul englez Winston Churchill.
Numarul copiilor din Romania afectati de astm bronsic este de 300.000 – 400.000. Din 20 copii de varsta scolara, unul este bolnav de astm. Acestia nu mai pot practica exercitii fizice, nu pot face sport si sunt afectati din punct de vedere psihic. Accesele reversibile de sufocare, cu senzatia lipsei de aer, pe o durata de la cateva minute pana la cateva ore, sunt cauzate de o ingustre treptata a bronhiilor si bronhiolelor, avand ca efect declansarea unei tuse cu expectoratie, hipersecretie, edeme si spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiratia este lenta si dificila, chiar daca se face cu gura deschisa, iar expiratia este mai greoaie, prelungita si suieratoare.
Crizele astmatice se pot repeta de cateva ori pe zi, dupa care urmeaza o perioada de calm relativ, cu respiratie aproape normala, adesea inselatoare. Pot interveni si stari permanente de tuse, cu expectoratie si dispnee. Cand crizele de sufocare se prelungesc sau se repeta la intervale scurte, apar transpiratii reci, cianoza din lipsa de aer, tahicardie, anxietate si chiar deces, prin insuficienta respiratorie sau cardiaca.
Tratamentele be baza de plante se fac atat pentru crizele spontane, cat si pentru vindecari de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietati antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare si sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura cresterea rezistentei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secretiilor cu expectoratie si vasodilatatia coronariana, care scade presiunea sangelui si creeaza un echilibru in organism. in functie de continutul in principii active si de efectele exercitate, au mare eficienta multe infuzii sau decocturi din specii de plante, luate separat, pentru a tatona toleranta individuala.
Pentru uz intern se prepara separat: – Infuzii din flori (de musetel, soc, lumanarica, petale de trandafir sau de mac rosu, coada soricelului, galbenele, lavanda), frunze (de podbal, patlagina), muguri (de mesteacan, plop negru si alun), herba (de cimbrisor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilica, schinduf, unguras, talpa gastei, sovarv, ciubotica-cucului, trei-frati-patati, scai-vanat) si fructe (de anason si fenicul) din care se beau cate 2-3 cani pe zi pentru actiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare si calmante. – Decoct din radacini (de angelica, valeriana, iarba mare) din 3-4 linguri care se fierb in 250 ml apa si se beau cate 3-4 linguri pe zi. – Decoct din fructe de fenicul (2 linguri fierte in 250 ml lapte) cu efecte antibronsitice, expectorante si antiseptice. – Decoct din usturoi (25 g fierte in 200 ml apa timp de 15 minute) din care se bea o cana pe zi. – Decoct din seminte de in (125 g fierte in 400 ml apa); se adauga zeama de la 3 lamai 400 g miere, se lasa la macerat 2-3 zile si se consuma cate o lingurita inainte de mese. – Macerat in alcool 400 din nalba mare, sapunarita, cimbrisor, cimbru, podbal, talpa-gastei, unguras si usturoi (se consuma cate 20-50 picaturi de 3 ori pe zi, intre mese, timp de 2 luni pe trimestru). – Tinctura din radacina de valeriana sau angelica (20 g in 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picaturi de 2-3 ori pe zi). – Vin de sunatoare, hamei si hrean ras (30 g amestec macerat in 1 litru vin alb timp de 10 zile) si se beau 3 linguri pe zi. – Sirop din frunze de nuc si bulbi de ceapa rosie.
Cercetarile au dovedit eficacitatea multor combinatii de plante din care sa nu lipseasca speciile prezentate mai sus, alaturi de paducel, nalba, salvie, sapunarita, plamanarica, lichen de stejar, roinita, ienupar, menta, sulfina si maselarita. Reteta autorului: frunze (de podbal, patlagina, salvie), flori (de coada- soricelului, paducel), herba (de isop, cimbrisor, talpa-gastei) si fructe (de fenicul si in). Se prepara un decoct (o lingura la 250 ml apa, se fierbe 2-3 minute, se infuzeaza acoperit 10 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi intr-o cura de durata).