Mai mulți parlamentari PMP au depus la Senat un proiect care prevede înființarea Companiei Naționale pentru Construirea Autostrăzii București-Brașov S.A., de către Guvern, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi conform mediafax.
Atribuția principală a Companiei va fi proiectarea și construirea autostrăzii, termenul de finalizare a acesteia fiind de trei ani, adică în anul 2021, mai propun aleșii PMP în inițiativa legislativă. Totodată, aceasta va prelua proiectele de infrastructură de transport care vizează obiectivul de investiții Autostrada București-Brașov, tot în termen de 60 de zile de data înființării Companiei.
„În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat să înființeze o societate pe acțiuni potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu personalitate juridică, de interes strategic național, cu obiect de activitate proiectarea și construirea obiectivului de investiții Autostrada București-Brașov și denumită Compania Națională pentru Construirea Autostrăzii București- Brașov S..A. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România- S.A transferă proiectele de infrastructură de transport rutier, inclusiv cele aflate în faza de pregătire, în legătură cu obiectivul de investiții Autostrada București-Brașov, către Compania Națională pentru Construirea Autostrăzii București-Brașov S.A, în termen de 60 de zile de la data înființării acesteia”, prevede proiectul de lege depus la Senat.
PMP propune ca pentru fiecare autostradă care va fi construită în România să existe companii distincte care să se ocupe cu realizarea acestora.
„Pentru a crește responsabilitatea statului în domeniul proiectării și construirii de autostrăzi și, ca scop final, pentru satisfacerea nevoilor cetățenilor de transport rutier de persoane și de mărfuri în condiții de siguranță a circulației, timpi de deplasare comparabili cu cei din UE și confort în trafic, inițiativa propune aplicarea principiului specializării, prin înființarea de companii distincte pentru proiectarea și construirea fiecărei autostrăzi. Astfel, Guvernul va înființa o companie de stat cu obiect principal de activitate proiectarea și construirea obiectivului de investiții Autostrada București-Brașov. Inițiativa impune ca termen de finalizare anul 2021”, arată inițiatorii în expunerea de motive a proiectuluil.
Inițiatorii precizează că deși realizarea autostrăzii București-Brașov este pe agenda publică din anul 2004, în prezent au fost realizate doar studiile de fezabilitate.
„Autostrada București-Brașov este pe agenda publică încă din anul 2004. Cu toate acestea, până în prezent, au fost realizate lucrări doar pe tronsonul București-Ploiești, fără a fi însă finalizate. Ultima dată, Guvernul României a prevăzut construirea autostrăzii pe ruta Ploiești-Brașov în Master Planul General de Transport al României. În baza acestuia, având o lungime de aproximativ 109 km și o valoare estimată de 1.3 miliarde de euro fără TVA, autostrada are o perioadă de implementare pentru tronsonul Ploiești-Comarnic cuprinsă între 2021 și 2023 și până în 2020 pentru tronsonul Comarnic Brașov. Cu toate acestea, pentru tronsoanele Ploiești-Comarnic și Comarnic- Brașov au fost realizate doar studii de fezabilitate”, potrivit expunerii de motive.
Liderul deputaților PMP, Eugen Tomac, care semnează proiectul în numele inițiatorilor, susține, de asemenea, că România nu a făcut performanță în ultimii ani în ceea ce privește realizarea proiectelor de autostradă.
„În ultimii ani România s-a confruntat cu o contraperformanță dură în ceea ce privește construirea tuturor proiectelor de autostradă. Lipsa unei viziuni de dezvoltare a infrastructurii rutiere a condus la adoptarea unei strategii și programe incoerente, ceea ce creează, dincolo de disconfortul resimțit de fiecare român, o amenințare serioasă la adresa economiei României. Aceste strategii și programe au cuprins și cuprind termene nerealistem asumate politicianist, iar la nivel instituțional, un ping pong permanent de pasare a responsabilităților de la Ministerul Transporturilor la CNAIR”, potrivit sursei citate.
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, prim for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională.