Procurorii anticoruptie au dat iama in ultimii doi ani printre alesii locali, multi dintre acestia ajungand dupa gratii. De la simpli functionari pana la primari, sefi de partide ori presedinti de consilii judetene, cu totii au dat cu subsemnatul la DNA.
Asaltati de dosare penale, presedintii de consilii judetene vor sa scape pe viitor de presiunea procurorilor. Ei cer modificarea legii pentru a interzice anchetatorilor sa mai puna sub semnul intrebarii motivatiile politice ale deciziilor luate de administratiile locale, ci doar legalitatea acestora. Alesii locali invoca existenta unui blocaj in teritoriu, care ar fi provocat de frica functionarilor publici de a mai semna documente, pentru a nu ajunge sa fie cercetati.
Problema a fost discutata aprins si la ultima sedinta a Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene.
„Trebuie sa interzicem strict prin lege, ca nu poate niciun organ judiciar al statului sa cenzureze decizia de oportunitate si cred ca de aici vine ingrijorarea unora dintre functionarii publici care s-au trezit ca, semnand documente legale, din acest punct de vedere, au trebuit, ulterior, sa dea explicatii”, a spus Marian Oprisan, presedintele UNCJR.
Printre cei care au laudat demersul liderului social-democrat de la Vrancea s-a aflat chiar seful sau de partid, Victor Ponta. Printre sefii de CJ-uri parerile sunt insa impartite.
„In randul colegilor e teama de DNA. Nu sunt preocupat prea tare de activitatea DNA, nici nu stiu eu exact ce e in mintea, in sufletul colegilor mei”, a spus Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean Vaslui.
In prezent, 23 de presedinti de consilii judetene au probleme in justitie. 15 social-democrati, sapte liberali si un membru UDMR se afla in stadii diferite ale procedurii penale. Cativa si-au pierdut deja functiile, cum s-a intamplat cu Horia Uioreanu de la Cluj sau cu Gheorghe Bunea Stancu de la Braila.