Psihologul român Laura-Maria Cojocaru vorbește despre procesul de vindecare după ce acceptăm ideea de recădere, dar și despre metodele prin care să-i facem față.
Atunci când constatăm că un lucru nu merge cum ne dorim în viața noastră – sănătatea, relațiile, timpul liber, finanțele etc., începem, mai mult sau mai puțin ghidat, un proces de vindecare/transformare. Pentru buna finalizare a acestui process, este important să știm, să înțelegem și să acceptăm că această recădere este un aspect firesc, care face parte din procesul de vindecare sau transformare.
Despre procesul de vindecare și transformare
Cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, afirmă că acest fapt nu înseamnă că este obligatoriu ca toți cei care sunt într-un proces de recuperare să aibă recăderi. Însă, dacă se întâmplă, este important să știm că procesul de vindecare sau schimbare poate fi reluat.
„Recăderea poate fi de durată mai lungă (reluarea obiceiului pentru câteva săptămâni, luni sau chiar ani de zile), sau de scurtă durată (o zi, un weekend). Riscurile de a nu lua în calcul posibilitatea recăderii sunt: instalarea unor blocaje mentale, emoționale și/sau atitudinale, întârzierea vindecării/schimbării, amânarea acesteia sau chiar renunțarea la procesul necesar atingerii obiectivului propus.
Printre semnele recăderii, putem identifica: recăderea psiho-emoțională – apariția gândurilor, a stărilor sufletești și emoțiilor care fac persoana vulnerabilă la a repeta vechiul comportament sau vechea cale, de a recrea vechiul context, vechile relații etc, aspecte care au dus la problematică; teama că nu poate duce procesul schimbării până la capăt, apariția unei stări de neîncredere în schimbare sau în propriile forțe, pierderea temporară a răbdării necesare parcurgerii fiecărui pas, delăsarea în a face constant pași către obiectivul propus sau recăderea atitudinală – comportamentul propriu-zis”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.