Două noi servicii pot fi introduse pentru bănci și alte instituții de plăți, serviciul de inițiere a plății și cel de informare cu privire la conturi, plus alte modificări privind plățile, printr-un proiect de Lege, publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), marți, spre dezbatere publică.
„Față de legislația existentă, se introduce posibilitatea inițierii plății de către o altă persoană în numele şi pe seama plătitorului. În acest fel se extinde domeniul de aplicare, fiind cuprinse, de exemplu, și platformele de comerț electronic care acționează în calitate de intermediar, atât pe seama cumpărătorilor individuali, cât și al vânzătorilor individuali, fără o marjă reală de a negocia sau de a realiza vânzări sau achiziții de bunuri sau de servicii”, se menționează într-un Expunerea de motive pentru proiectul de „Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative”.
În plus față de legislația actuală, prin acest proiect de lege, se introduc două noi servicii: de inițiere a plății; de informare cu privire la conturi.
„Serviciul de inițiere a plății este oferit de un prestator de servicii de inițiere a plății care, la cererea utilizatorului serviciilor de plată, inițiază un ordin de plată cu privire la un cont de plăți deținut la un alt prestator de servicii de plată. Serviciul de informare cu privire la conturi este oferit de un prestator de servicii de informare cu privire la conturi. Acesta este un serviciu online prin care se furnizează informații consolidate în legătură cu unul sau mai multe conturi de plăți deținute de utilizatorul serviciilor de plată la alt prestator de servicii de plată sau la mai mulţi prestatori de servicii de plată”, se detaliază în Expunerea de motive.
De asemenea, proiectul de lege publicat de Finanțe menționează că se referă la următoarele categorii de prestatori de servicii de plată: bănci; instituţii emitente de monedă electronică; furnizori de servicii poştale giro care prestează servicii de plată potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil; instituţii de plată în sensul prezentei legi; prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi.
În plus, sunt considerați prestatori de servicii de plată, conform noului proiect și li se aplică acest proiect: Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţionează în calitate de autorităţi monetare sau în altă calitate ce implică exerciţiul autorităţii publice; statele membre sau autorităţile lor regionale ori locale, atunci când acestea nu acţionează în calitatea lor de autorităţi publice.
Din contră, atunci când aceste din urmă entități acționează în calitate de autorități publice, prevederile actului normativ nu li se aplică. De exemplu, din această categorie face parte sistemul trezoreriei statului din cadrul MFP pentru operațiunile proprii, inclusiv serviciile privind încasarea și plata de impozite, taxe, contribuții și alte sume, potrivit actelor normative în vigoare, efectuate prin intermediul altor entități publice sau private.
Proiectul de lege menționat li se mai aplică: operațiunilor de plată în moneda unui stat membru atunci când atât prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cât și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății sunt situați într-un stat membru, sau în cazul în care unicul prestator de servicii de plată implicat în operațiunea de plată este situat în Uniunea Europeană; operațiunilor de plată într-o monedă care nu este moneda unui stat membru atunci când atât prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cât și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății sunt situați într-un stat membru, sau în cazul în care unicul prestator de servicii de plată implicat în operațiune este situat într-un stat membru, în legătură cu părțile din operațiunea de plată care sunt efectuate într-un stat membru; operațiunilor de plată în toate monedele în situația în care doar unul dintre prestatorii de servicii de plată este situat într-un stat membru, în ceea ce privește părțile din operațiunea de plată care sunt efectuate într-un stat membru. În ultimele două cazuri, se aplică o parte din prevederile proiectului.
„Astfel, în plus față de cadrul legislativ actual, potrivit proiectului, dispozițiile privind transparența și cerințele de informare pentru prestatorii de servicii de plată, precum și cele privind drepturile și obligațiile aferente furnizării și utilizării serviciilor de plată se vor aplica, după caz, de asemenea, operațiunilor în care unul dintre prestatorii de servicii de plată se află în afara Spațiului Economic European (SEE), pentru a evita abordări divergente de la un stat membru la altul în detrimentul consumatorilor. După caz, dispozițiile respective sunt extinse la operațiunile efectuate în orice monedă oficială între prestatorii de servicii de plată care sunt situați pe teritoriul SEE”, se explică în Expunerea de motive.
Principalele aspecte ce fac obiectul propunerii de reglementare vizează: autorizarea, cerinţele operaţionale şi supravegherea instituţiilor de plată; înregistrarea, cerinţele operaţionale şi supravegherea prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi; desfăşurarea activităţii de prestare a serviciilor de plată pe teritoriul României prin intermediul agenţilor și externalizarea; desfăşurarea activităţii pe teritoriul României de către prestatorii de servicii de plată din alte state membre; desfăşurarea activităţii în afara teritoriului României de către prestatorii de servicii de plată persoane juridice române sau, după caz, persoane fizice.
De asemenea, proiectul de lege vizează: reglementarea registrului administrat de Banca Națională a României (BNR), în care vor fi evidenţiate instituţiile de plată, prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, precum și mențiuni cu privire la descrierea serviciilor de plată exceptate; secretul profesional şi schimbul de informaţii; stabilirea regimului tranzitoriu; accesul instituţiilor de plată, prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi și instituțiilor emitente de monedă electronică, în condițiile stabilite de Directiva (UE) 2015/2366, la serviciile de conturi de plăți furnizate de instituțiile de credit.
În plus, proiectul de lege se referă la: măsuri privind creșterea securității operațiunilor de plată și comunicarea sigură între părțile relevante ale operațiunii de plată; reguli unitare privind confirmarea disponibilității fondurilor, informarea cu privire la conturile de plată şi iniţierea plăţii; asigurarea protejării securităţii imediate a sistemului financiar; transparenţa condiţiilor şi a cerinţelor în materie de informare în cazul operaţiunilor de plată singulară, al contractelor-cadru şi al operaţiunilor de plată prevăzute de acestea.
Prin proiectul de lege vizat mai sunt prezentate: drepturile și obligațiile prestatorilor de servicii de inițiere a plății și ale prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi; regulile de acces la contul de plăți în cazul serviciilor de inițiere a plății; regulile de acces și de utilizare a informațiilor privind contul de plăți în cazul serviciilor de informare cu privire la conturi; aspectele privind autentificarea și executarea operațiunilor de plată; răspunderea pentru operațiunile de plată neautorizate; răspunderea în cazul serviciilor de inițiere a plății pentru neexecutarea sau executarea incorectă sau cu întârziere a operațiunilor de plată; riscuri operaționale și de securitate și autentificarea; aspectele privind protecția datelor cu caracter personal.
De asemenea, se prevede obligația instituțiilor de plată care funcționează pe teritoriul României prin intermediul agenților în temeiul dreptului de stabilire, al căror sediu real este situat în alt stat membru, de a desemna un punct unic de contact în România pentru a asigura comunicarea și raportarea adecvată a informațiilor privind conformarea cu prevederile actului normativ. La solicitarea BNR și/sau a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), sucursalele și agenții al căror sediu real este situat în alt stat membru, transmit, în scopuri statistice și de informare, precum și pentru asigurarea supravegherii respectării prevederilor actului normativ, rapoarte referitoare la activitatea desfășurată pe teritoriul României.
„Proiectul prevede o serie de cerinţe operaţionale pe care instituțiile de plată trebuie să le îndeplinească atunci când intervin modificări intervenite în situaţia acestora. Astfel, în cazul achizițiilor de participații calificate, BNR evaluează în ce măsură calitatea achizitorului potenţial este adecvată din perspectiva necesităţii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei de plată. BNR poate să se opună achiziției dacă influența exercitată de achizitor împiedică administrarea prudentă și sănătoasă a instituției de plată sau dacă achizitorul nu a furnizat informaţii complete”, se subliniază în Expunerea de motive.
În cazul în care o astfel de participație este achiziționată în pofida opoziției autorității competente, precum și în situația în care achizitorul nu a notificat, în prealabil, în legătură cu intenția de achiziție sau achiziția a avut loc anterior termenului de exprimare de către BNR, în acord cu dispozițiile din Directiva (UE) 2015/2366, prin proiectul de lege este stabilită suspendarea drepturilor de vot aferent acțiunilor deținute de acționarii în cauză. Pentru identitate de rațiune, voturile exprimate în cazurile menționate anterior, sunt lovite de nulitate absolută. Proiectul ia în calcul această suspendare având în vedere faptul că perpetuarea unei situații de natură să împiedice administrarea prudentă și sănătoasă a instituției de plată este în contradicție cu scopul legii și poate pune în pericol funcționarea pieței serviciilor de plăți,
De asemenea, proiectul de lege prevede în mod expres competențele pe care BNR le are pentru exercitarea funcţiei de supraveghere a instituţiilor de plată. În acest sens, proiectul de lege conține dispoziții explicite și detaliate cu privire la obiectul verificărilor, persoanele care pot să facă inspecții, precum și scopul acestor verificări, astfel încât dispozițiile legale prevăd cu suficientă precizie condițiile și limitele ce trebuie respectate în exercițiul acestor atribuții de către autoritatea competentă.
„De asemenea, securitatea plăților electronice este fundamentală pentru asigurarea protecției utilizatorilor și pentru dezvoltarea unui mediu solid pentru comerțul electronic. Toate serviciile de plată oferite electronic ar trebui să se desfășoare în condiții de siguranță, adoptând tehnologii capabile să garanteze o autentificare în siguranță a utilizatorului și să reducă, în cea mai mare măsură cu putință, riscul de fraudă. În aceste condiții, autoritățile competente trebuie să aibă instrumentele legale necesare pentru a verifica respectarea cerințelor impuse prin lege. De asemenea, textul proiectului de lege stabilește (la art.72) că activitatea de supraveghere a instituțiilor de plată trebuie să fie proporțională, adecvată și adaptată riscurilor la care acestea sunt expuse”, se mai scrie în Expunerea de motive.
Proiectul cuprinde, de asemenea, prevederi menite să asigure protejarea intereselor colective ale utilizatorilor de servicii de plată, atunci când o instituție de plată dintr-un alt stat membru care desfășoară activitate pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale ori a unui agent nu respectă cerințe reglementate prin Directiva 2015/2366.
Potrivit Directivei (UE) 2015/2366, în situații de urgență, dacă este necesar să se acționeze imediat pentru a gestiona o amenințare gravă la adresa interesului colectiv al utilizatorilor serviciilor de plată din statul membru gazdă, precum frauda pe scară largă, autoritățile competente ale statului membru gazdă ar trebui să poată lua măsuri preventive. Aceste măsuri trebuie luate în paralel cu cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile competente ale statului membru gazdă și statului membru de origine și sub rezerva măsurilor luate de autoritatea competentă a statului membru de origine. „Măsurile respective ar trebui să fie adecvate, proporționale cu obiectivul urmărit, nediscriminatorii și de natură temporară. Măsurile ar trebui să fie justificate în mod corespunzător”, se mai scrie în Expunerea de motive citată.
Inițiatorii mai susțin că respectă Convenția Europeană a Drepturilor Omunui în ceea ce privește obligația de secret profesional.
De asemenea, prin proiect se prevede că utilizarea de către entităţile care nu se încadrează în prevederile legii în denumire, în antet sau în alte atribute de identificare ori în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu a sintagmei „instituție de plată”, „prestator de servicii de plată” sau derivate ori traduceri ale acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă. „Reglementarea este necesară pentru a preîntâmpina situații de tipul celor întâlnite în practică în care entități care nu sunt autorizate/înregistrate/supravegheate potrivit legii utilizează în atribute de identificare/documente prezentate potențialilor clienți denumiri care induc în eroare clienții cu privire la statutul legal al furnizorilor de servicii”, se punctează în Expunerea de motive.
Operațiunile de plată care nu intră în domeniul de aplicare al proiectului sunt: serviciile de retragere de numerar prin intermediul unui distribuitor automat de numerar – ATM; serviciile iniţiate prin instrumente de plată care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: sunt valabile doar în România, sunt furnizate la solicitarea unei entități din sectorul public sau privat, sunt reglementate de o autoritate publică națională sau regională în scop social sau fiscal şi pot fi folosite pentru achiziționarea anumitor bunuri sau servicii de la furnizori care au un acord comercial cu emitentul.
De asemenea, proiectul nu se aplică pentru operaţiunile de plată realizate pentru abonaţii proprii de un furnizor de rețele sau servicii de comunicații electronice suplimentar serviciilor de comunicaţii electronice și facturate pe factura aferentă serviciilor de comunicații electronice. Mai exact se referă la serviciile de comunicații și de facturare realizate în scopul achiziționării de conținut digital și de servicii de voce, indiferent de dispozitivul utilizat pentru achiziţionarea sau consumarea acestora, sau în scopul achiziționării de bilete de călătorie/permise de acces ori în cadrul unor activități de caritate, dacă a fost utilizat un dispozitiv electronic pentru efectuarea operațiunilor de plată. Aceste operațiuni trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: valoarea fiecărei operațiuni de plată singulare nu depășeşte 50 euro; valoarea cumulată a operațiunilor de plată pentru un abonat individual nu depășeşte 300 euro pe lună ori, în cazul în care un abonat a alimentat în avans contul deținut la furnizorul de rețele sau servicii de comunicații electronice, valoarea cumulată a operațiunilor de plată nu depășeşte 300 euro pe lună.
Prin proiect se prevăd noi sarcini pentru ANPC, respectiv de a analiza propunerile de contracte ale entităților care doresc să presteze servicii de plată, la solicitarea BNR.
Acest proiect a fost publicat pe site-ul MFP, marți, spre dezbatere publică, iar, până în prezent, proiectul a fost avizat favorabil de BNR, Ministerul Justiției, Ministerul pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.