Proiecte de prevenire a consumului de droguri pentru preşcolari şi şcolari, dezvoltate de ANA ca exemple de bună practică

0
71

Două proiecte naţionale de prevenire a consumului de droguri, beneficiari direcţi fiind preşcolari, şcolari şi cadre didactice, au fost dezvoltate de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) ca exemple de bună practică.

"În urma aplicării Chestionarului de evaluare calitativă a activităţii de prevenire în şcoală în anul şcolar 2016-2017, specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) au identificat două proiecte pentru preşcolaritatea şi şcolaritatea mică, ca exemple de bună practică. Acestea au fost dezvoltate iniţial de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Satu-Mare", se arată într-un comunicat al ANA.

Conform sursei citate, proiectul "Cum să creştem sănătoşi", al cărui grup ţintă îl reprezintă preşcolarii de grupă mare de grădiniţă şi şcolarii din clasa pregătitoare şi "Programul de dezvoltare emoţională pentru copiii din clasele I şi a II-a" au fost introduse în oferta de proiecte ale ANA, completând astfel categoriile de vârstă cărora li se adresează proiectele naţionale.

Pentru o mai bună identificare, numele "Programului de dezvoltare emoţională pentru copiii din clasele I şi a II-a" a fost schimbat cu Proiectul naţional "ABC-ul emoţiilor", relevă comunicatul.

Obiectivele programului vizează formarea şi consolidarea abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conştientizarea de sine, abilităţile de comunicare asertivă, gestionarea emoţiilor negative, abilitatea de a face faţă presiunii grupului şi de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă.

Proiectul se adresează copiilor din clasele I şi a II-a şi se centrează pe cinci teme principale: Autocunoaştere /valorizare personală ("Cine sunt eu?"); Exersarea modalităţilor adecvate de gestionare a emoţiilor negative ("Gestionarea emoţiilor negative"); Abilităţi de comunicare asertivă şi de a face faţă presiunii grupului ("Cum să spunem NU în situaţii dificile"); Adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănătoasă ("Alegeri responsabile"); Importanţa relaţiilor interpersonale ("Lumea mea").

Beneficiarii direcţi estimaţi sunt 9.400 de elevi din clasele I şi a II-a şi cel puţin 500 de cadre didactice din grădiniţele şi şcolile gimnaziale formate, iar beneficiarii indirecţi – 9.400 de familii şi comunităţile locale.

Proiectul naţional "Cum să creştem sănătoşi" presupune formarea de deprinderi de viaţă sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos (alimentaţie, igienă, mişcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de ţigară, alcool şi medicamente fără prescripţie medicală) şi a modalităţilor adecvate de rezolvare a conflictelor fără violenţă şi de luare a deciziilor.

Proiectul are şapte activităţi ce vizează adoptarea unui stil de viaţă sănătos ("Să facem cunoştinţă", "Cum să ne păstrăm sănătatea", "Alimente sănătoase"), consecinţele pentru sănătate ale utilizării substanţelor periculoase ("Substanţe periculoase", "Să ne ferim de fumul de ţigară", "Alcoolul şi medicamentele") şi dezvoltarea încrederii în sine şi prevenirea comportamentelor de risc ("Rezolvarea conflictelor, fără violenţă").

Activităţile sunt concepute în concordanţă cu nivelul de dezvoltare socio-emoţională al copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică, astfel încât să fie atractive şi uşor de înţeles. Copiii vor învăţa prin joc şi activităţi practice (desenat, decupat, scenete etc.) care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos şi cum să se ferească de comportamentele periculoase.

Beneficiarii direcţi estimaţi sunt 9.400 de copii (preşcolari de grupă mare şi şcolari din clasa pregătitoare) şi cel puţin 500 de cadre didactice din grădiniţele şi şcolile gimnaziale formate, iar beneficiarii indirecţi – 9.400 de familii şi comunităţile locale.

"Cele două proiecte naţionale se află în plină desfăşurare, fiind implementate prin structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale Antidrog – 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, care derulează activităţi de promovare a acestora în grădiniţele şi şcolile incluse în programe", se mai arată în comunicat.

AGERPRES