Inceput bland de toamna la Bilbor. Soarele mangaie frumoasa comuna montana, aducand o stralucire aparte pe chipurile localnicilor si ale tuturor celor veniti la sarbatoarea satului. O caldura placuta inavaluie locul si sentimentul e ca ea nu vine doar de la soare. Pentru ca asa si este; lumina si caldura vin din sufletele oamenilor – oameni frumosi si curati, adunati sa-si cinsteasca meleagurile si sa le aduca un omagiu tuturor celor care fac cinste acelor locuri.
Printre cei chemati sa-si primeasca dovada recunostintei semenilor este episcopul Huşilor, PS Ignatie, fiu al satului, cu care bilborenii se mandresc. A primit titlul de cetatean de onoare, in prezenta familiei, a oamenilor din sat, a autoritatilor judetene din Harghita.
Iubit si apreciat de oamnii din Bilbor, Ignatie si-a primit distinctia cu modestia caracteristica si le-a vorbit tuturor despre importanta iubirii de Dumnezeu. Fiii satului s-au adunat cu mic cu mare de prin toate colturilde judetului Harghita, de prin tara sau de peste hotare. Au venit acasa sa fie sarbatoriti si sa il vada pe cel care le face cinste peste tot pe unde merge. Este cautat si urmat de mii de credinciosi dornici sa se impartaseaca din izvorul spiritualitatii sale, sensibil si modest, Preasfintitul Ignatie ramane neclintit in credinta ca Dumnezeu este prezent in toate. O personalitate unica, un om care atrage ca un magnet oameni din toate categoriile sociale. Unii il admira, altii il invidiaza pentru forta exceptionala de a face lumea sa se adune in jurul sau. “Episcopul Husilor este omul nostru”, spun bilborenii. S-au adunat in mijlocul satului sa il astepte pe cel care avea sa primeasca titlul de cetatean de onoare al comunei. Si a venit la ora anuntata, fara sa intarzie un minut. I-a cuprins cu privirea pe toti, iar ochii i s-au umplut de bucurie, fiecare om ii starneste o amintire. Au mers cu totii in biserica pentru o slujba de multumire. Lacasul de cult din Bilbor seamana mai degraba cu o catedrala, semn ca oamenii de aici pun mare pret pe credinta. In numai cateva minute biserica este plina ochi, iar oamenii sunt nevoiti sa asculte slujba de afara.
La finalul ei aproape 300 de oameni il asteapta nerabdatori afara. “In satele noastre exista un contact mult mai direct cu fiecare din cei care traiesc in comunitate. Inevitabil stii doua sau trei crampeie din viata celui care s-a nascut aici in zona. Slava lui Dumnezeu, este o mare bucurie sa ma reintalnesc cu oameni minunati, frumosi la suflet, oameni cu mare lumina”, spune preasfintitul. Sunt mii de intrebari pe care cei prezenti ar vrea sa i le puna omului simplu care nu a uitat de unde a plecat si care are harul de a-i linisti cu cuvintele pe care le rosteste. Toti vor sa ii vorbeasca, toti vor sa il salute, toti vor sa stie daca ii este bine, iar el isi aminteste despre fiecare cate ceva. Sta de vorba cu toti, face poze, deapana amintiri. Ii linisteste atunci cand cu ingrijorarea este intrebat daca totul este bine la Husi si mai ales daca lui ii este bine. “Oamenii de acolo sunt minunati. Oameni credinciosi, blanzi, buni. Este o zona extraordinara”, asa prezinta Vasluiul in cateva cuvinte Preasfintitul Ignatie.