Partidul Miscarea Populara, ramas si in 2017 sub conducerea senatorului Traian Basescu, s-a manifestat ca partid de opozitie, pozitionandu-se nuantat alaturi de PNL si USR pe subiectele majore ale anului, precum legile bugetului sau legile justitiei.
PMP a vizat, in plan parlamentar, si impunerea pe agenda a mai multor proiecte de lege, dar rezultatele au fost minore, avand in vedere ponderea partidului in Legislativ.
Totodata, alesii PMP au desfasurat o serie de actiuni care au vizat drepturile etnicilor romani din Ucraina si relatia cu Republica Moldova. Pe aceasta tema, partidul s-a implicat in sustinerea unui curent unionist, atat prin colaborarea incheiata cu o noua formatiune creata la Chisinau, PUN, cat si prin mai multe deplasari ale lui Traian Basescu la Chisinau si in diverse regiuni ale Basarabiei istorice.
In privinta politicii interne de partid, PMP a cautat sa se intareasca la nivelul organizatiilor locale, dar a amanat organizarea unui congres care sa aleaga noi structuri centrale ale formatiunii.
* PMP, atac constant in Parlament la adresa coalitiei PSD+ALDE
PMP criticat guvernarea PSD-ALDE inca de la formarea Cabinetului Sorin Grindeanu. Presedintele executiv al PMP, Valeriu Steriu declara, pe 4 ianuarie, in plenul Parlamentului, ca partidul sau nu voteaza guvernul Grindeanu deoarece "nu are personalitate, expertiza, va impinge Romania inapoi, iar programul de guvernare este un exercitiu de imagine, populist".
La proiectul de buget pe 2017, parlamentarii PMP au depus 324 de amendamente, cele mai multe dintre acestea referindu-se la programele nationale finantate de catre MDRAPFE, mai exact la dezvoltarea infrastructurii de transport si a utilitatilor publice, dar si la adoptarea unor masuri pentru sprijinirea Diasporei, sau la modernizarea infrastructurii din Sanatate si Educatie. La dezbaterile pe buget din februarie 2017, Traian Basescu afirma ca acesta este unul "riscant", bazat pe o crestere "imprudent" luata in calcul si care "sacrifica investitiile private".
In imprejurarile crizei politice din PSD care a dus la caderea Guvernului Grindeanu, PMP a infirmat zvonurile ca ar fi urmat, intr-o formula sau alta, sa sustina un nou Cabinet PSD. Traian Basescu afirma, in acel context, ca formatiunea sa nu va sustine o motiune de cenzura a PSD impotriva propriului guvern. "Nu intentionam sa ne implicam in niciun fel in aceasta afacere politica de casa", a spus Basescu. Deputatul Liviu Balint a fost chiar exclus din partid pentru ca a votat pentru motiunea de cenzura, presedintele executiv al formatiunii, Eugen Tomac, numindu-l pe Balint "maidanez politic"si cerandu-i demisia din functia de parlamentar.
Dupa demiterea Guvernului Grindeanu, PMP a fost singurul partid de opozitie care a propus un premier la consultarile de la Cotroceni – europarlamentarul Siegfried Muresan. Traian Basescu afirma ca acesta reprezinta "generatia Macron, dar si generatia Trudeau, din Canada". Atunci cand premierul desemnat la acel moment, Mihai Tudose, a venit in Parlament cu echipa sa de ministri, Basescu a anuntat ca senatorii si deputatii PMP se retrag de la audierile din comisii si nu vor participa nici la sedinta de investire a Cabinetului Tudose, pentru ca este vorba de un guvern "care produce soc si groaza".
Atitudinea PMP fata de Guvernul Tudose a ramas aceeasi si in noiembrie, cand liderii partidului au anuntat ca vor sustine motiunea de cenzura propusa de PNL. Eugen Tomac a punctat, insa, la momentul respectiv, ca pentru a fi un demers serios, motiunea trebuie insotita de o propunere alternativa pentru postul de premier.
La dezbaterile din plen, pe 23 noiembrie, Traian Basescu l-a propus din nou majoritatii parlamentare, ca premier, pe europarlamentarul Siegfried Muresan. El a atras atentia ca "Programul Dragnea-Valcov va duce tara intr-o situatie extrem de dificila".
PMP s-a remarcat si la dezbaterile parlamentare pe proiectul de buget pentru 2018. Senatorii si deputatii partidului nu au votat bugetul, dar au depus 3.318 amendamente solicitand PSD "sa adapteze bugetul tarii la realitatile Romaniei, sa nu risipeasca banii romanilor doar pe programe ce incurajeaza nemunca si sa aloce fonduri catre domeniile a caror dezvoltare ar putea aduce mai multa prosperitate tarii".
*PMP , initiator, coautor sau sustinator al unor motiuni simple, toate respinse
Pe 12 iunie, PMP a initiat, cu sprijinul USR, o motiune simpla pe Sanatate in care a anuntat ca va cere demisia ministrului Florian Bodog, acuzand "haosul" din domeniu. Motiunea initiata de PMP a fost amanata la dezbatere si vot in Parlament, avand in vedere ca spre finalul lunii iunie, Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis.
Ulterior, pe 10 octombrie, deputatii PMP au mai sustinut cu semnaturi o noua motiune simpla pe Sanatate, intitulata "PSD dauneaza grav sanatatii", initiata de PNL si USR, iar pe 31 octombrie PMP s-a alaturat PNL si USR, la Senat, in sustinerea motiunii simple impotriva ministrului de Finante, intitulata "Finantista ministrului Misa – un film prost despre faliment cu acces gratuit".
*Traian Basescu a revenit cu initiativa reducerii numarului de parlamentari la 300
Deputatii PMP au acuzat, pe 14 februarie, recrearea unei majoritati PSD-PNL, in conditiile in care plenul a respins o initiativa legislativa a formatiunii privind reducerea numarului de parlamentari la 300, asa cum s-a decis prin referendumul din 2009.
In aceeasi zi, Eugen Tomac a acuzat faptul ca "majoritatea parlamentara" formata din PSD, PNL, ALDE si UDMR "mimeaza" dorinta de reformare a sistemului medical romanesc, dupa ce a respins proiectul de modificare a Legii Sanatatii depus de catre PMP.
O luna mai tarziu, PMP reuseste o prima victorie in Parlament: Camera Deputatilor a aprobat instituirea zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, ca sarbatoare nationala, propunerea legislativa in acest sens fiind initiata de deputatul Eugen Tomac.
O alta initiativa care vizeaza strangerea legaturilor cu Republica Moldova a fost proiectul autostrazii Ungheni – Iasi – Targu Mures, depus pe 16 mai de PMP si cu sustinerea reprezentantilor celorlalte partide.
Pe 21 septembrie, senatorul Traian Basescu a propus, printr-o initiativa legislativa, desfiintarea Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) "ca institutie bugetara", prin abrogarea legii de organizare si functionare a acestei institutii.
*PMP fata in fata cu OUG 13 si legile justitiei
Pe 1 februarie, presedintele PMP a declarat ca parlamentarii partidului vor sustine cu semnaturi motiunea de cenzura initiata de liberali la adresa Guvernului Grindeanu urmare a adoptarii OUG 13/2017 de modificare a Codurilor penale. "Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidarii nationale. Nu legalizati furtul in Romania".
Basescu a propus, pe 8 februarie, la dezbaterile pe motiunea de cenzura initiata de PNL-USR si semnata si de parlamentari PMP, ca Parlamentul sa respinga atat ordonanta fostului ministru tehnocrat al Justitiei, Raluca Pruna, cat si pe cea a ministrului PSD, Florin Iordache, privind modificarea legislatiei penale, iar Legislativul sa-si asume modificarea si punerea in aplicare a tuturor deciziilor CCR cu privire la neconstitutionalitatea articolelor din Codul penal.
In plus, pe 23 februarie, liderul PMP a sustinut necesitatea infiintarii unei comisii in care sa fie reprezentate toate partidele parlamentare si care sa aiba drept scop aducerea Codului penal si a Codului de procedura penala la zi, inclusiv prin introducerea prevederilor Directivei 343 a UE.
Pe de alta parte, la inceputul lui octombrie, Traian Basescu, caracteriza, drept "perfectibile" propunerile de modificare a legilor Justitiei facute de ministrul Tudorel Toader. Doua luni mai tarziu, insa, PMP a anunta ca va vota impotriva oricarei legi cu privire la Justitie, avizata prin raport favorabil de comisia speciala condusa de catre deputatul Florin Iordache.
In zilele de 18 si 19 decembrie, parlamentarii PMP au parasit lucrarile din plenul Camerei Deputatilor si cel al Senatului la dezbaterile si votul pe legile justitiei, acuzand promovarea acestor acte normative "fara o dezbatere reala".
*PMP, preocupat de soarta comunitatii romanesti din Ucraina si implicat in obiectivul unirii cu Basarabia
Pe 7 septembrie PMP a cerut Guvernului sa faca de urgenta demersurile necesare pentru a stopa inchiderea scolilor romanesti din Ucraina, exprimand, prin Eugen Tomac, "indignarea si revolta" cu privire la legea educatiei adoptata de Parlamentul Ucrainei, "care inchide scolile romanesti, desfiintand dreptul a jumatate de milion de romani din Bucovina de Nord, Maramuresul istoric si Basarabia de Sud (regiunea Odessa) la educatie in limba materna". De altfel, cateva zile mai tarziu, PMP a solicitat convocarea de urgenta a Comisiei Mixte Prezidentiale Romano-Ucrainene, pentru a determina Ucraina sa reconsidere adoptarea noii legi a Invatamantului.
Un alt demers in acest sens a fost facut pe 28 septembrie, cand deputatii PMP Eugen Tomac si Constantin Codreanu au transmis o scrisoare Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE solicitand interventia in privinta rezolvarii inechitatilor create de Ucraina prin adoptarea noii Legi a invatamantului.
Deputatul Codreanu i-a cerut pe 13 octombrie ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, la o intalnire organizata in Parlamentul Romaniei, predarea materiilor in limba romana materna in scolile romanilor din Ucraina.
* PMP, implicat in Republica Moldova
Pe 5 ianuarie presa din Republica Moldova a anuntat ca fostul ministru al apararii din Republica Moldova, Anatol Salaru, s-a intalnit la Bucuresti cu fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu, discutiile vizand necesitatea infiintarii unui nou partid politic care sa se opuna incercarilor Federatiei Ruse de a transforma Republica Moldova intr-o enclava. Jumatate de an mai tarziu, Basescu a fost ales presedinte de onoare al Partidului Unitatii Nationale (PUN) din Republica Moldova, la propunerea presedintelui executiv al formatiunii, Anatol Salaru. Politicianul moldovean afirma atunci ca functia de presedinte al partidului ramane vacanta pana cand lui Basescu ii va fi restabilita cetatenia Republicii Moldova.
Pe 25 iunie PMP a semnat un protocol de colaborare cu PUN, cele doua partide avand ca obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu Romania, anunta atunci Traian Basescu.
In ultimele luni, Basescu a facut numeroase vizite in Republica Moldova unde a avut intalniri cu politicieni, autoritati locale, ONG-uri unioniste, a participat la diverse emisiuni TV si radio unde a promovat unirea cu Romania.
*Congresul PMP, asteptat in 2017, nu a mai avut loc
Pe 5 ianuarie, Colegiul National al Partidului Miscarea Populara a decis schimbarea din functie a 19 presedinti de organizatii judetene, urmare a rezultatelor obtinute la alegerile parlamentare. In februarie, fostul sef de stat anunta ca isi incheie ''misiunea politica'' in fruntea PMP si ca va declansa ''procedurile de predare a stafetei''. A doua zi, el a revenit cu precizari, declarand ca nu intentioneaza sa demisioneze din fruntea partidului, ci pregateste o predare graduala a stafetei la nivelul conducerii formatiunii, care va culmina cu un congres al partidului.
Acesta a fost anuntat pentru 21 octombrie, dar PMP nu a reconfirmat ca evenimentul ar mai avea loc anul acesta/
Liderii PMP au dezmintit, in cursul acestui an, unele informatii aparute in spatiul public privind fuziuni sau colaborari cu alte partide, cum ar fi o posibila fuziune cu PNL sau o colaborare cu nou infiintata formatiune Pro Romania din care face parte fostul premier Victor Ponta.