Liberalizarea pieţei de transport feroviar de călători din România a fost văzută de angajaţii din sector ca o marotă, dar şi ca un punct de sperietură, însă, în realitate, este vorba doar despre o aşezare a contractelor de serviciu public pe un palier mai predictibil, afirmă preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu.
Într-un interviu acordat AGERPRES, pe care îl redăm mai jos, şeful ARF vorbeşte despre modul în care se vor acorda contractele de servicii publice din 2023, despre materialul rulant nou care va veni în România în mai puţin de doi ani, despre avantajele călătoriei cu trenul, în contextul actual de scumpire la pompă a carburanţilor, dar şi despre o eventuală majorare de preţuri la biletele de tren cu 15-20%.
AGERPRES: Suntem tot mai aproape de momentul liberalizării pieţei de transport feroviar de călători din România. Cum se pregăteşte România pentru acest moment?
Ştefan Roşeanu: Liberalizarea pieţei nu înseamnă doar intrarea unor trenuri complet liber pe piaţă, ci liberalizare din perspectiva acestor servicii obligatorii de cale ferată înseamnă contractarea prin proceduri competitive. Noi, pe calea ferată, avem două zone de, să spunem, liberalizare. Avem într-adevăr ceea ce deja se întâmplă la nivel macro pe piaţa de marfă, o liberalizare completă a pieţei, adică orice investitor poate să intre şi, normal, să şi iasă de pe piaţă în orice moment şi poate să-şi gândească un serviciu de la A la B, în funcţie de clienţii pe care îi are, şi nimeni nu-i poate interzice. Sunt doar restricţiile tehnice, dacă este sau nu capacitate de transport, dincolo de care este abilitatea lui de om de afaceri.
Însă, noi vorbim de reorganizarea pieţei de contracte de serviciu public. Prin legislaţia europeană, în acest moment avem dreptul ca stat să facem atribuire directă către operatorii feroviari de transport de călători existenţi interesaţi în a furniza aceste servicii. Însă, din decembrie 2023, procedura de atribuire a acestor contracte va fi doar una competitivă. Practic, orice acţiune de atribuire post-decembrie 2023 trebuie să fie subsecventă unei proceduri de licitare. Exact care cale de licitare, vom stabili final în lunile următoare. Este foarte important acest amănunt, pentru că, normal, orice schimbare aduce un semn de întrebare.
De multe ori, mai ales pentru angajaţii feroviari, a fost văzută ca o marotă această liberalizare, dar şi un punct de sperietură. Liberalizăm = serviciul meu va fi nesustenabil şi în final statul va decide să-l scoată şi rămânem fără locuri de muncă. În realitate, vorbim doar de o aşezare a acestor contracte pe un palier mai predictibil, pentru că, din punctul meu de vedere, un avantaj pe care-l vom avea după ce trecem de faza de tranziţie de la situaţia de acum şi situaţia de pregătire a contractelor licitate vom avea o activitate predictibilă, pentru că, aşa cum se întâmplă în orice activitate care este licitată, noi, ca autoritate contractantă la vremea viitoare, trebuie să avem clar la momentul lansării licitaţiei parametrii pe care-i propunem pieţei: care sunt potenţialele venituri pe care le poate genera un operator, care este plaja de călători cărora li se adresează, deci potenţialul de călători pe care-l au, costurile pe care le avem, inerente, şi cum absorbim anumite şocuri, cum gestionăm componenta de investiţii sau de leasing pentru a putea avea acces la vehiculele moderne, cum oblig operatorul să investească în spaţii de întreţinere, de garare moderne a căii ferate etc. Toate acestea vor trebui să fie bine evaluate de echipa tehnică a ARF, pentru că se iese într-o licitaţie unde nişte companii – că este compania de stat sau sunt companii private – trebuie să poată să-şi facă o evaluare de riscuri exact ca la orice altă licitaţie cu care suntem familiarizaţi.
AGERPRES: Care sunt avantajele liberalizării?
Ştefan Roşeanu: Dintr-un punct de vedere va fi un avantaj, pentru că (…) în momentul în care vei avea contractul licitat este clar că intri într-o relaţie mult mai puternică de tip furnizor-beneficiar. Nu trebuie să ne imaginăm că în momentul în care vom avea astfel de relaţii contractuale nu vom avea – noi, ca autoritate, şi operatorul feroviar – pretenţii unul de la celălalt pe parte comercială. Chiar şi acum avem. Pe modul în care se interpretează atribuirea subvenţiei avem cu operatorii diverse proceduri începute pentru a recupera anumite sume plătite în avans şi sunt mai mari decât cele pe care în final le identificăm că sunt cuvenite. Practic, în limbajul unui contract de construcţie de autostradă sau de cale ferată, s-ar numi claim.
Chiar dacă sumele nu sunt foarte mari, repet, trecerea la această piaţă liberalizată, deci bazată pe contracte atribuite competitiv, înseamnă o creştere a responsabilităţii din partea noastră ca autorităţi publice în a anticipa şi a gândi cât mai bine conţinutul contractului şi al celorlalte documente de licitare, inclusiv predictibilitatea subvenţiei, a banului public alocat acestui proiect. De partea cealaltă, va însemna, de asemenea, o responsabilitate suplimentară, pentru că operatorul va veni cu o ofertă clară în procedura de selecţie şi, exact ca la orice licitaţie, voi avea o ofertă, ea va fi parafată, iar acea ofertă va fi parte din relaţia mea contractuală.
Astfel, voi şti cu ce trenuri circulă operatorul, când cumpără un nou tren, dacă aduce în leasing un alt vehicul etc. Iar pe legislaţia europeană, care este transpusă în legislaţia naţională, pe partea socială există o prevedere foarte clară prin care, în momentul în care un operator nou câştigă un serviciu care până ieri era prestat de un alt operator, are obligaţia de a prelua personalul aferent secţiei de pe care s-a retras celălalt. Deci, oamenii nu rămân pe drumuri şi operatorul nou angajează oameni de te miri unde, alţi oameni care vin să-ţi fure locul tău de muncă. În primul rând – şi astea vor fi clauze clare în procedura de licitaţie – această obligaţie de a prelua angajaţii pentru noul serviciu, dacă este cazul să se schimbe operatorul şi, ulterior, normal că noul angajator, în context legal, probabil că îşi va mai optimiza costurile, dar va asigura o predictibilitate în piaţa muncii.
AGERPRES: Pe ce perioadă vor fi încheiate aceste contracte?