Întregul sistemul energetic este în pericol din cauza pierderilor acumulate de distribuitorii de electricitate, care nu mai pot face investiţii, ceea ce va duce la avarii şi pene de curent multiple pentru consumatori, a afirmat Monica Hodor, directorul general al E-Distribuţie, compania de reţele a Enel România, într-un interviu acordat AGERPRES.
Criza din energie afectează puternic companiile de distribuţie, care trebuie să cumpere energia necesară consumului propriu tehnologic la preţurile uriaşe din piaţă. E-Distribuţie are pierderi de peste 300 de milioane de euro, întrucât aceste costuri nu au fost recunoscute în tarifele de distribuţie, aşa cum prevede legea.
Toate companiile din acest sector s-au dus la bănci să ceară credite pentru a-şi acoperi pierderile, însă aici s-au izbit de o altă problemă: băncile nu fac faţă tuturor acestor cereri, şi-au atins limita de expunere pe piaţa de energie şi nu mai pot da credite. Ar fi nevoie de peste un miliard de euro pentru a acoperi întregul necesar de finanţare al companiilor de energie din România, spune Hodor.
Soluţiile ar fi crearea unei platforme speciale unde producătorii să vândă electricitate la un preţ stabilit de Guvern pentru consumul propriu tehnologic al distribuitorilor sau compensarea parţială de la bugetul de stat.
AGERPRES: Pentru început, spuneţi-ne ce înseamnă activitatea de distribuţie de energie şi care este importanţa ei pentru consumatori?
Monica Hodor: Distribuitorul este cel care aduce lumina în casele oamenilor. De la producător, energia trece la transportator şi de la transportator la distribuitor, după care ajungem la furnizor, cel care ne face factura. Distribuţia înseamnă reţele de energie. Mai ales în anii aceştia de pandemie, în care am asigurat continuitatea serviciului în principal pentru instituţiile esenţiale, precum spitale, şcoli, oamenii din distribuţie au făcut un efort deosebit pentru continuitatea serviciului în această perioadă de pandemie.
AGERPRES: Cât la sută din factură merge către serviciul de distribuţie?
Monica Hodor: Din factură sunt 20-21 de lei, împărţiţi în trei părţi. 7 lei pentru investiţii, 7 lei pentru operaţiuni de mentenanţă şi activitatea de zi cu zi şi 7 lei pentru consumul tehnologic.
AGERPRES: 20 de lei la o factură medie?
Monica Hodor: Da, cam 10% din costul de facturare.
AGERPRES: Care sunt problemele în această perioadă în activitatea de distribuţie a electricităţii?
Monica Hodor: Mai întâi să dau definiţia acestui consum tehnologic. Când se face transferul de la generator la transformator, energia se schimbă, se face transferul de la înaltă tensiune la medie tensiune şi apoi în casele noastre la joasă tensiune. Acestea sunt pierderi tehnologice, consumul care este în orice proces de producţie, nu doar în sectorul energetic, iar aceste pierderi sunt recunoscute în tarif.
În România, faţă de alte ţări din Europa, distribuitorul este obligat să cumpere aceste pierderi de pe piaţa angro, pentru că aşa este metodologia.
Această metodologie spune că atât preţul, cât şi cantităţile sunt recunoscute ex-ante de către reglementator. În momentul acesta, ca urmare a crizei energetice, preţurile au explodat, preţul recunoscut este jumătate din ceea ce a trebuit să plătim şi, din cauza aceasta, distribuitorul a început să aibă dificultăţi financiare. Pentru că distribuitorul, din tariful de distribuţie de care vorbeam mai devreme, poate acoperi numai acest consum tehnologic, nemaiavând loc pentru investiţii sau pentru operaţiuni de mentenanţă, ceea ce va duce la o problemă pentru viitoarele investiţii.
Vorbim de decada electrificării, dar aceasta se poate face numai prin investiţii. Investiţii în reţea, investiţii pentru mobilitate electrică, pentru regenerabile. Distribuitorul are rolul central, este cel care uneşte toate fluxurile. În cazul în care n-o să mai fie investiţii, cum mergem mai departe în decada electrificării, cum punem clientul în centru şi ne axăm pe nevoile clientului?
AGERPRES: Ce înseamnă dacă nu se mai fac investiţii în reţea?
Monica Hodor: Dacă nu se mai fac investiţii în reţea, se va bloca aproape tot sistemul energetic, va fi un pericol pentru sistemul energetic.
AGERPRES: Pene de curent multiple?
Monica Hodor: Da, pene de curent, avarii. Investiţiile se reduc. Până acum am avut investiţii de 190-200 de milioane de euro pe an, iar acestea se vor reduce poate la jumătate. N-o să mai avem investiţii în posturi de transformare noi, în digitalizare. De exemplu, dacă vă aduceţi aminte vara trecută, când am avut temperaturi foarte mari, avariile nu au fost multiple, au fost, dar nu multiple, ceea ce se datorează digitalizării reţelei, care înseamnă senzori pe reţea şi totul se poate rezolva în câteva secunde de la centrul de telecontrol.
Anul trecut am ajuns la un milion de contoare inteligente instalate şi suntem primul operator din România care a instalat un număr atât de mare de contoare. Aceste contoare ne dau posibilitatea reducerii pierderilor, a acestor consumuri tehnologice.
AGERPRES: Veţi continua programul de înlocuire a contoarelor cu unele inteligente?
Monica Hodor: Vom înlocui, dar în momentul de faţă programul este suspendat, pentru că am ajuns în situaţia în care mergem în piaţă şi cerem credite. Avem o situaţie în momentul de faţă foarte dificilă.
AGERPRES: Care este necesarul de credite de care aveţi nevoie în momentul de faţă?
Monica Hodor: Să vă fac un calcul simplu: E-Distribuţie injectează în reţea 21 de TWh. Pierderile în reţea actuale sunt 8,9 – 9%. Aceasta înseamnă că acest consum propriu tehnologic este de 1,8 TWh. Dacă costul recunoscut este de 450 de lei pe MWh, distribuţia se duce în piaţă şi cumpără energia cu peste o mie de lei, la 1,8 TWh, deficitul este de câteva sute de milioane de euro.
AGERPRES: Şi veţi merge la bănci pentru a acoperi acest deficit?
Monica Hodor: Am fost la bănci şi mergem, numai că în momentul de faţă există pericolul ca sistemul să se blocheze pentru că şi băncile au ajuns la o expunere maximă pe sectorul energetic. Pentru că nu ne ducem doar noi, Enel, se duc şi alţi furnizori şi distribuitori, se duce şi transportatorul.
AGERPRES: Sistemul bancar nu poate susţine toate aceste sume?
Monica Hodor: Nu, pentru că sistemul bancar şi-a atins limita de expunere la risc. Nu cred că mai poate să susţină. Cel puţin sistemul bancar din România. Noi putem să ne adresăm şi share-holderului, dar nu aceasta este soluţia.