Federația Rusă amenință cel mai mult Moldova din perspectiva securității, arată un sondaj de opinie care cercetează percepția populației privind sistemul de securitate și apărare al Republicii Moldova. În top mai intră: grupările teroriste, NATO și Statele Unite ale Americii. În caz de probleme de securitate, ar oferi suport Republicii Moldova România, Rusia și UE. Cu o diferență semnificativă , respondenții au numit NATO, SUA și Ucraina. Sondajul este parte a unui proiect mai larg realizat de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Moldova.
53% din respondenți spun că sunt foarte mult sau destul de mult interesați de sistemul de securitate și apărare al țării, 25% nici mult nici puțin și circa 20% – destul de puțin sau deloc.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Jigău, director executiv al Companiei de cercetare CBS- Research, a remarcat că majoritatea respondenților sondajului consideră că orientarea actuală a Republicii Moldova este una spre UE – 65% din respondenți. Rusia a fost menționată de 9% respondenți și România – aproape 5%. Și-ar dori ca orientarea Republicii Moldova să fie spre UE circa 50% din respondenți, spre Rusia – 21% și circa 2% și-ar dori ca Moldova să se orienteze spre România. Despre securitatea și apărarea țării, cel mai des respondenții se informează de la televizor, internet și pe rețele de socializare sau site-urile de știri.
Amenințările interne la adresa Republicii Moldova sau a cetățenilor țării sunt: corupția, furtul din fondurile donate pentru proiecte de infrastructură sau sociale, furturile bancare etc. Amenințările externe țin de: știrile false, propaganda externă, războiul informațional, dezinformarea, război în zonă. Pericolele aferente conflictului din stânga Nistrului sunt: nivelul înalt de criminalitate și contrabandă în regiune, staționarea ilegală a trupelor ruse în regiune, pericolul de incidente armate etc.
Cea mai mare încredere în instituțiile care asigură securitatea cetățenii o au în: pompieri și SMURD, armata, poliția și Poliția de Frontieră, dar și Serviciul de Informații și Securitate.
Respondenții cred că personalitatea politică sau istorică care a luptat sau a asigurat țării un nivel înalt de securitate și apărare este Ștefan cel Mare. În top urmează răspunsul prin care cetățenii spun că nimeni nu a asigurat securitatea țării. Pe poziția a treia a fost numit ex-președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Cel mai mare nivel de securitate și apărare țara l-a avut sub conducerea lui Ștefan cel Mare, după care – în timpul lui Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Vladimir Voronin sau Iosif Stalin.
Elena Mârzac, directoare executivă CID NATO Moldova, consideră că sondajul este un exercițiu important pentru că nu există astfel de sondaje ample care ar măsura percepția cetățenilor față de anumite opțiuni de securitate, direcția de dezvoltare, sursele de informare, încrederea în instituțiile statului. În opinia sa, societatea civilă ar putea juca rolul de facilitator dintre populație și Guvern pentru a promova interesul național și de a transmite unele narative comune și fortificarea mesajelor.
Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire al Conflictelor și Early Warning București, a precizat că sondajul actual a plecat de la documentele programatice și pozițiile de natură politică ale președintelui Republicii Moldova, ale Guvernului. Pe baza respectivelor documente a fost fixat spațiul care presupune întrebările și formulările pentru respectivul sondaj de opinie.
Viorel Ciubotaru, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova, co-fodator CID NATO, consideră că pentru ca statul Republica Moldova să revină în albia normalității și să devină un stat t care să corespundă așteptărilor oamenilor, este foarte important să se revină la esența unei buni guvernări. De aceea, consultarea cetățenilor, cunoașterea exactă a opțiunilor viziunilor oamenilor este importantă în procesul de luare a deciziilor.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1029 persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a țării, cu excepția locuitorilor regiunii din Stânga Nistrului, cu o eroare maximă de ± 3%. Datele în cadrul sondajului au fost colectate în perioada 20-29 iulie.