Fostul ministru al Transorturilor, Radu Berceanu a dat, miercuri, o declarație de martor, în dosarul de mare corupție în care sunt judecați fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, fostul deputat Cristian Boureanu și cumnatul lui Mircea Geoană, Mihai Costea.
La termenul de miercuri al procesului fostul demnitar de la Transporturi a fost prezent și a explicat judecătorilor că afacerea Swietelski nu ar fi intrat în atribuțiile sale în perioada în care a condus ministerul, însărcinatul cu afaceri feroviare la acea vreme fiind secretarul de stat Dascălu.
„Radu berceanu: mențin declarația de la urmărirea penală. Îi cunosc pe Vlădescu, Costea, Dascălu și Boureanu. Pe doamna Mititelu nu.
Îl cunosc de foarte multă vreme pe domnul Vlădescu. În 1997 când am ajuns în ministerul…El era acolo.
Iccj: țineați legătura cu dumnealui?
El era ministru de Finanțe în acea perioada și sigur că ne întâlneam și cu alte ocazii. Vorbesc de momente când trebuia să discutăm despre bugete și finanțări.
Iccj: strict despre Swietelsky.
Nu am purtat vreo discuție cu Vlădescu pe tema plăților către Swietelsky. Domnul Dascălu era secretar de stat în ministerul transporturilor. A fost numit de prim ministru de vreme ce era secretar de stat. Tot prim ministru îi și revoca.
În cadrul ministerului sunt de fapt patru ministere laolaltă și am avut patru secretari de stat. Le repartizam sarcnile din activitatea ministerului după competențele fiecăruia.
În diverse perioade și guverne Dascălu a fost însărcinat cu partea de finanțe, se ocupa de CFR, el fiind economist …
Iccj: proiectul de reabilitare și plățile. Tot ce știți…
Eu am fost și sunt de părere că ceea ce se realiza era în sarcina precisă a fiecaruia iar fiecare trebuia să își și asume . Desigur eu îi chemăm și întrebam cum decurg lucrurile.
Delegandu-le anumite responsabilități nu însemna că nu mă mai interesa despre acea parte de activitate. Când erau semnalate lucruri întrebam, chemăm pe cel în cauza și discutăm.
Uneori apăreau lucruri în presă. Alteori eram întrebat de prim ministru, de colegii de Guvern…
N-am avut nicio discuție legată de Swietelsky pentru că așa a fost situația. Nu s-au ivit întrebări sau problematici privind modalitatea în care s-au luat decizii.
Dascălu s-a ocupat în totalitate de partea privind infrastructură feroviară.
Iccj: știați de situația întârzierilor la plata pt compania austriacă??
Nu. Nu cunoșteam. Alte companii și nu doar din zona feroviară ce aveau întârzieri de plata făceau documente. Uneori ajungeau să ceară audiență la mine ca să se plângă. Nu cunosc astfel de demersuri de la Swietelsky”, a explicat fostul ministru în fața judecătorilor.
Pus în fața unor adrese către Swietelsky, care purtau în josul paginii numele atât al său cât și al fostului ministru Vlădescu, Radu Berceanu a arătat că nu recunoaște documentele văzute și că nu știe cine le-ar fi putut redacta.
„Iccj: arătați martorului filă 132 din volumul …
Da. Probabil că a venit în minister această chestiune dar nu a ajuns vreodată la mine.
Documentele erau repartizate către cei care aveau responsabilități în domeniul respectiv altfel nu mai avea rost delegarea de competență.
Iccj: dați filă mai departe la 133 și apoi 134…
Nu am cunsotință despre aceste scrisori. Nu am purtat eu discuțîi cu Vlădescu despre această corespondență dintre minister și Swietelsky.
Iccj: erau uzuale astfel de scrisori între minister și companii?
Da era foarte uzual. Unele companii care credeau că au ceva de luat de la ministerul Transporturilor veneau în frunte cu ambasadorii țărilor lor dacă tot mă întrebați. Au fost dese astfel de situații în care veneau acolo peste…
Bechtel a venit de exemplu cu ambasadorul Rosapeppe (James Carew Rosapepe – ambasador al SUA în România – n.n.) în frunte că tot vorbim aici de traficului de influență.
Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` – Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR…
Iccjj: întrebam dacă era uzual ca un ministru să răspundă la astfel de scrisori. Nu ne intresează dacă și cu cine vin companiile.
Nu era o regulă să răspundă ministrul. Uneori răspundea ministrul alteori prin secretarul de stat uneori chiar direct compania…
Iccj: erau firești promisiunile de efectuare a unor plăți??
Erau firești promisiunile că vom încerca…nu că vom face noi plățile.
Iccj: la urmărire ați spus că nu vi se par tipice aceste scrisori și că nu sunteți de acord cu astfel de manifestații.
Este posibil că cineva să fi făcut un draft de document dar aceste documente nu au ajuns vreodată la mine. Par documente în care se regăsește ce ar fi vrut Swietelsky să audă…sau să primească…
Nu cunosc nimic legat de discuțiile la ministerul transporturilor privind efectuarea plăților către Swieyelsky pentru tronsonul București Constanța.
Iccj: de ce nu aveți cunoștință despre activitatea privind acest tronson.
Pentru că ju eu mă ocupăm de această activitate. Așa cum am spus secretarii de stat ce aveau repartizată o anume parte de lucru din minister aveau și responsabilitatea sarcinilor.
Concert cel care aprobă solicitările de plata și care lua deciziile în minister era domnul dascălu
Iccj: în 2010 era criză financiară…
Întotdeauna în minister existau sume mult mai mici decât erau necesare pentru proiectele derulate. Pe domeniul feroviar absolut toate deciziile se luau de către dumnealui, de Dascălu…
DNA: cine avea atribuțîi de comunixa numele martorului pe relația dintre CFR și Swietelsky, CFR fiind în subordinea ministerului.
Cei ce aveau responsabilități in anume domeniu comunicau cu toate părțile ce intervenea pe domeniul respectiv.
La mine erau drumurile naționale și aviatia. Dacă voiam să fac o astfel de comunicare o dictam celor de la cabinet. Ei făceau un draft. Și când era totul în regulă semnăm și trimiteam.
Ixcj: de ce apare numele dvs pe aceastăa relație cu Sweietelsky?
Numele meu apare referitor la relația de corespondență către Swietelsky prin faptul că compania dorea să aibă documente semnate de la nivel cât mai înalt posibil.
Eu nu am de unde să știu de ce cineva a făcut un asemenea draft cu numele meu. Putea să fie un draft cu numele prsedinteleui și a primului ministru. De unde să știu eu.
Din punctul meu de vedere nimeni nu ar fi făcut un astfel de draft. Pentru că aveam ceva experiență ministerială și nu aș fi acceptat vreodată așa ceva astfel că l-aș fi dat afara.
Nu aș fi acceptat pentru că nimeni din minister nu e îndreptățit să facă drafturi …
Iccj: totuși numele dumneavoastră este acolo în documente.
Nu știu cine a făcut. Sau de ce. Și eu pot merge acum acasă să scriu numele dumneavoastră pe un draft și să apară numele dumneavoastră acolo. Un astfel de document trebuia efectuat doar de către cabinetul ministrului.
DNA: va amintit că Dascălu să fi vorbit cu dumneavoastră legat de Swietelsky.
El nu a comunicat niciodată cu mine privind proiectul Swietelsky. Formula de introducere „Dear mister Schreiner„ este total neuzuală privind modalitatea de comunicare a ministerelor.
DNA: relația lui Dascălu cu Emil Boc. … . Întrebarea era mai profundă. Întrebarea viza dedesubtul relațiilor dintre cei doi.
Primul ministru l-a numit în funcția de secretar de stat în ministerul transporturilor pe domnul Dascălu. Mai multe detalii despre relația dintre cei doi nu știu.
DNA: a vorbit cu Boureanu despre contractul Swietelsky ?
Nu. Nu m-a abordat.
Avocat: Emil Boc era receptiv la rugămințile lui Dascălu?
Domnul Boc nu era receptiv la niciun fel de influențe inclusiv cele oficiale ale mele”, sunt cele discutate în sala de judecată pe parcursul audierii lui Radu Berceanu.
Dedesubturi…
În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.
Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 – 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța.
Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest
Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.
Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.
Fosta soție găsită pe firul anchetei
Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.
Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.
Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.
Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.