Statul ofera bani pentru culturile de rosii, dar noi mancam legume tot din import. In acest an, am adus din straini si mai multe tomate decat anul trecut. Ministerul Agriculturii acorda un ajutor producatorilor de rosii autohtoni, insa banii nu ar ajunge pe mainile cui trebuie. Agricultorii reclama si faptul ca nu au profit daca vand in supermarketuri.
Marian Lungu este unul dintre cei peste 10.000 de agricultori care au primit, anul acesta, ajutorul de 3.000 de euro pentru cultura de rosii.
Ultima recolta a avut-o in toamna. Ne-a explicat de ce marfa produsa de el nu ajunge in marile magazine.
MARIAN LUNGU, agricultor: Eu imi comercializez singur, nu duc la en-gros, o vand singur. Si in supermarket sunt niste preturi care sunt acceptabile, dar, ca sa fie acceptabil la ei, trebuie sa ia de la mine mai ieftin. Si atunci, eu cu ce raman? Cu oase rupte?
Anul acesta, magazinele ar fi trebuit sa fie pline de rosii romanesti, mai ales ca este al doilea an in care agricultorii primesc bani de la stat pentru cultivarea lor. In realitate, lucrurile stau altfel. Pana in toamna, Romania a adus 65.000 de tone de rosii din afara, cu 11% mai mult decat in 2017, potrivit Institutului National de Statistica. Le importam din Turcia, Spania sau Olanda. S-a ajuns aici, sustin agricultorii, pentru ca nimeni nu mai urmareste daca rosiile plantate cu ajutor de la stat au ajuns sau nu la vanzare.
GHEORGHE VLAD, presedinte cooperativa agricola: Au inventat repede 10 arcade de solar, au pus folie, 100-200 de fire, s-a facut receptia pe hartie, nimeni n-a mai verificat daca planta respectiva a produs. Nu sa punem 10 fire si sa luam cat cel care pune densitate de 4.000-5.000 de fire la mia de metri.
Contactati de noi, insa, reprezentantii Ministerului Agriculturii nu au comentat situatia.
Potrivit estimarilor, cu tot ajutorul de la stat, productia de rosii din 2018 este cu doar 700 de kilograme mai mare fata de anul trecut. Programul va continua si la anul. Ca sa poata primi ajutorul de 3.000 de euro, fermierii trebuie sa cultive rosii pe cel putin 1.000 de metri patrati si sa obtina o productie de minimum doua kilograme pe metru patrat.