Pe 7 ianuarie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, numit “Inaintemergatorul Domnului” pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare, Iordanitul femeilor sau obiceiul Vergelului fiind doar doua dintre ele. Traditia din stramosi spune ca, in dimineata Sfantului Ion, este bine sa te stropesti cu agheasma pentru a fi ferit de boli tot anul.
Sarbatorile inchinate SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), Soborul Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie).
Sfantul Ioan Botezatorul a fost varul dupa trup al Mantuitorului, nascut in chip minunat din Elisaveta, sotia lui Zaharia, pe cand acestia nu mai sperau ca vor avea copii, fiind prea batrani. A tresaltat in pantecele mamei sale, atunci cand aceasta s-a intalnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
Traditii si obiceiuri de Sfantul ION. Sarbatoarea de Sfantul Ion mai este cunoscuta si sub numele de “Sant-Ion”, “Inaintemergatorul Domnului” sau “Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul”. Se stie din traditia populara ca Sfantul Ioan este protectorul pruncilor si se mai tine pentru ca pruncii sa se nasca sanatosi, fara malformatii sau diformi. Totodata, ziua de Sfantul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbeaza ziua de Sfant Ion pentru ca Dumnezeu sa le fereasca gospodariile de foc si animalele de fiarele salbatice, citeaza realitatea.net.
Torontoiul sau Iordanitul femeilor este un obicei vechi, specific sarbatorii de Sfantul Ion, insa din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna. “Iordanitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se aduna la o gazda, unde aduc fiecare alimente si bautura, apoi petrec pana dimineata, spunand ca se “iordanesc”.
“In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.
Traditii si obiceiuri de Sfantul ION. Un alt obicei intalnit in ziua de Sfantul Ion este “Iordaneala”. Mai multi tineri care au luat de la preot, in ajunul Sfantului Ion, agheasma de la Boboteaza, merg in dimineata zilei de Sfantul Ion la biserica si dupa terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi il ureaza. Oamenii “iordaniti” trebuie sa-i rasplateasca pe uratori cu bani, cu care seara chefuiesc.
Se spune conform traditiei populare ca dupa Sfantul Ion se boteaza gerul, adica se inmoaie frigul si incepe sa se faca mai cald. In popor s-a mai pastrat obiceiul stropirii cu agheasma pentru ca bolile sa fie tinute la distanta tot anul in curs.
Sarbatoarea de Sfantul Ion mai este cunoscuta si sub numele de “Sant-Ion”, “Inaintemergatorul Domnului” sau “Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul”.
Se stie din traditia populara ca Sfantul Ioan este protectorul pruncilor si se mai tine pentru ca pruncii sa se nasca sanatosi, fara malformatii sau diformi. Totodata, ziua de Sfantul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot timpul anului.
O alta traditie este binecuvantatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate ii binecuvanteaza in ajunul zilei de Sfantul Ioan pe minerii care coboara in adancul minei de sare. Astfel, acestia au credinta ca vor fi feriti de probleme tot anul care incepe. Apa sfintita este pastrata intr-un butoi depozitat in naosul unei capele subterane, sculptate in sare, la o adancime de peste 120 de metri sub scoarta pamantului si in care minerii ajung dupa ce strabat un tunel lung de doi kilometri, scobit in sare. Capela ii este dedicata protectoarei minerilor, Sfanta Varvara, informeaza Romaniatv.net. Insa unul dintre sfintii preferati ai minerilor este Sfantul Ioan Botezatorul, care are un vitraliu dedicat special in capela subpamanteana.
Acest lucru are o explicatie curioasa. In Biserica Romano-Catolica, sfantul protector al minerilor este Sfantul Jan (Ioan) Nepomouk, asa cum in traditia bizantina, ortodoxa si greco-catolica, protectoarea minerilor este Sfanta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a orasului Dej, este o comunitate multietnica si multiconfesionala, diferite traditii au fuzionat. Pentru multi dintre mineri, nu exista o diferenta prea mare intre Sfantul Ioan Nepomouk si Sfantul Ioan Botezatorul. Ei stiu doar ca Sfantul Ioan este protectorul lor. Iar traditiile Sfantului Ioan Nepomouk si Sfantului Ioan Botezatorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvantarea apei. In timp, minerii au ajuns sa fie binecuvantati cu apa sfintita de Boboteaza, dar se roaga deopotriva Sfantului Ioan si Sfintei Varvara.