Greața și vărsăturile sunt simptome ale mai multor afecțiuni diferite, iar principalul pericol cauzat de vărsături este deshidratarea. De aceea, consultul medical nu trebuie amânat.
Care este diferența dintre greață și vărsături?
Greața este un disconfort care însoțește adesea dorința de a vomita, dar nu întotdeauna duce la vărsături. Vomitarea este golirea voluntară sau involuntară a conținutului stomacului. Unii declanșatori care provoacă vărsăturile pot proveni din stomac și intestine (infecție, leziuni și disconfort alimentar), urechea internă (amețeli și rău de mișcare) și creier (leziuni la nivelul capului, infecții ale creierului, tumori și cefalee).
Pentru copii, este frecvent ca vărsăturile să apară din cauza unei infecții virale, intoxicații alimentare, răului de mișcare, supraalimentării, tusei și bolile care se manifestă prin febră mare. De obicei, vărsăturile sunt inofensive, dar poate fi un semn al unei boli mai grave potrivit doc.ro. Unele exemple de afecțiuni grave care pot provoca greață sau vărsături includ:
Comoțiile
Encefalită
Meningita
Ocluzia intestinală sau blocarea intestinului
Apendicita
Migrene
Tumori cerebrale
Gastroenterită
O altă preocupare care apare concomitent cu vărsăturile este deshidratarea. Adulții prezintă un risc mai mic de a se deshidrata, deoarece de obicei pot detecta simptomele deshidratării (cum ar fi setea crescută și buzele sau gura uscate). Copiii au un risc mai mare de a se deshidrata, mai ales dacă vărsăturile apar cu diaree, precum în gastroenterită, deoarece copiii mici pot fi adesea incapabili să vorbească despre simptomele deshidratării. Gastroenteritele acute pot fi foarte periculoase pentru că provoacă pierderi mari de lichide și minerale din organism. De aceea, dacă micuțul tău vomită și are și diaree, rehidratarea organismului imatur al sugarilor și copiilor mici este foarte importantă.
Adulții care au grijă de copii bolnavi trebuie să fie conștienți de următoarele semne vizibile ale deshidratării. Copilul are:
Gura și buzele uscate;
Ochii scufundați;
Respirație prea rapidă.
La sugari, părinții ar trebui să verifice dacă nou-născutul udă cel puțin șase scutece în 24 de ore și dacă are o fontanelă adâncită. Deshidratarea apare atunci când nu există suficient lichid în organism pentru a-l ajuta să funcționeze în parametri corespunzători. Organismul are nevoie de apă pentru a ajuta la menținerea temperaturii corpului, pentru crearea de lichide corporale etc.
Cel mai bun tratament pentru o deshidratare ușoară este să oferi copilului cât mai multe lichide, cum ar fi apă sau soluții de rehidratare orală. Acestea din urmă asigură înlocuirea imediată a lichidelor și mineralelor pierdute. Dacă copilul tău refuză apa sau soluțiile de rehidratare orală, poți încerca să-i oferi copilului lapte. Nu oferi copilului băuturi cu conținut ridicat de zahăr (de exemplu, limonadă), deoarece acestea pot agrava deshidratarea.
În cazul sugarilor
Dacă bebelușul tău are sub șase luni, este important ca acesta să fie consultat de medicul pediatru, dacă este deshidratat.
Pentru bebelușii care au peste șase luni:
Dacă alăptezi copilul, continuă să-l hrănești mai des, dar hrăniți mai des.
Dacă îți hrănești bebelușul cu lapte praf, înlocuiește formula de lapte cu o soluție de rehidratare orală sau apă pentru primele ore, apoi oferă-i formulă în cantități mici, dar mai frecvente.