Gazoductul „Puterea Siberiei”, care permite Gazprom să exporte în China, aproape finalizat

0
51

Gazoductul "Puterea Siberiei" (Power of Siberia) este în mare proporţie terminat, în momentul de faţă fiind construiţi 2.010 de km (93% din lungimea conductei), a anunţat compania rusă Gazprom, pe pagina sa oficială, scrie Mediafax.

Conform agenţiei de presă ruse TASS, în această fază, proiectul va beneficia de o majorare a investiţiilor, de la 2,3 miliarde de dolari, la 3,2 miliarde. Aşteptările Gazprom fiind ca gazoductul să intre în funcţiune în luna decembrie 2019 – de altfel, aceasta este şi una dintre priorităţile companiei.

Odată intrat în funcţiune gazoductul, Chinei îi vor fi livrate peste 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, timp de 30 de ani, aceasta fiind durata contractului dintre Gazprom şi Corporaţia Naţională a Petrolului din China (CNPC). Pentru China, livrările sunt importante întrucât în anii următori consumul va creşte spectaculos. Potrivit previziunilor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), China va deveni cel mai mare importator de gaz natural în 2019, iar până în anul 2023 aproximativ 45% din totalul vânzărilor de gaz natural s-ar putea duce către China.

Din acest motiv, în anii anteriori, cele două companii au discutat şi construirea unui al doilea gazoduct; aşa-numitul "Puterea Siberiei 2", care să facă legătură între China şi câmpurile gazeifere din Siberia de vest. Negocierile în acest sens nu au progresat, însă, foarte mult.

Pentru Federaţia Rusă, gazoductul "Puterea Siberiei" are rolul nu doar de a-i asigura prezenţa pe piaţa chineză, ci şi de a-i diversifica destinaţiile de export, în contextul în care şi Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile proiecte de diversificare a surselor de import. Cel mai important dintre acestea este Coridorul Sudic. Însă în anii anteriori au intrat în funcţiune şi o serie de terminale noi de gaz lichefiat (LNG), precum Polskie LNG din Polonia sau Klaipėda din Lituania. Şi Croaţia a planificat construirea unui terminal LNG, pe Insula Krk din Marea Adriatică. La toate acestea se adaugă efectele celui de-al Treilea Pachet Energetic, menit şi să conteste calitatea simultană a companiei Gazprom de distribuitor şi de sursă.

În plus, Economia Federaţiei Ruse a avut de suferit de pe urma sancţiunilor economice impuse de Vest ca urmare a evenimentelor din timpul crizei din Ucraina. Astfel că Federaţia Rusă a început să caute surse alternative de export – deşi negocierile pentru "Puterea Sibieriei" începuseră înainte de criza din Ucraina.

Conform datelor Administraţiei Americane pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA), în 2017 Federaţia Rusă deţinea 24,4% din rezervele totale de gaz natural (in jur de 45 de trilioane de metri cubi), marea majoritate în Siberia. Doar câmpurile Yamburg, Urgengoy şi Medvezh deţinând 45% din această rezervă, toată fiind sub controlul Gazprom. De asemenea, 95% din producţia de gaz se desfăşoară în Siberia.

Contractul dintre Gazprom şi Corporaţia Naţională a Petrolului din China (CNPC) pentru gazoductul Puterea Siberiei" a fost semnat în luna mai 2014, construirea lui începând în luna septembrie a aceluiaşi an.