Potrivit formei finale a ordonantei de urgenta, obtinute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost mentinuta la 900 de lei, restructurarile fiind permise pana la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obtine o restructurare a creditelor in conditiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maxima deductibila.
Ordonanta stabileste ca deducerea se acorda lunar, dupa incheierea perioadei de reducere a ratei, incadrabila in perioada 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017 si reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu mai mult de 900 lei /luna.
Intrucat bancile si clientii pot aplica astfel de restructurari incepand cu 1 iulie 2014 pana la 31 decembrie 2015, iar perioada in care se acorda deducerea este cuprinsa intre 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017, rezulta ca perioada maxima pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an si noua luni.
In proiectul publicat de Ministerul Finantelor la inceputul lunii iunie, schema fiscala se aplica pentru venituri din salarii de cel mult 2.000 de lei/luna, dar nu era precizat daca este vorba de salarii brute sau nete.
Deducerea speciala pentru credite se acorda daca restructurarea creditelor, care semnifica modificarea conditiilor de rambursare a acestora, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: sa fie acordata pentru credite care nu inregistreaza intarzieri la plata sau care au intarzieri la plata de cel mult 90 zile; sa conduca la diminuarea cu cel mult 35% a obligatiilor lunare de plata ale debitorului, aferente creditului supus restructurarii, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent daca imprumutul respectiv a fost acordat in lei sau in valuta, pentru o perioada de maxim doi ani. Pentru creditele in valuta si a celor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare la data depunerii cererii prin care se solicita restructurarea; sa asigure prelungirea duratei initiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata; sumele reprezentand diminuarile ratelor lunare de plata inclusiv costul suportat de debitor pentru amanarea la plata a acestora, sa fie distribuite pe o durata egala cu cea pentru care a fost acordata diminuarea obligatiilor de plata, incepand cu data de la care nu mai opereaza diminuarea respectiva; imprumutatorul nu poate majora rata dobanzii sau dupa caz, marja de dobanda, pentru creditele cu dobanda variabila, sau alte costuri aferente creditului si nici nu poate impune alte costuri, altfel decat era prevazut in contract la data restructurarii; imprumutatorul pune la dispozitia debitorilor, inainte ca acestia sa intre in procedura de restructurare a creditelor, scadentarul aferent intregii durate de viata a mecanismului de restructurare.
In varianta elaborata initial, restructurarea creditelor trebuia sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate si nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul in lei aferent valutei in care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligatiilor lunare de plata ale debitorului aferente creditului supus restructurarii, pentru o perioada de cel mult doi ani. Deducerea fiscala era limitata la 500 de lei pe luna.
Deducerea speciala poate fi acordata pentru o singura restructurare aprobata unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica de 900 de lei si cel mult 35% din rata lunara de plata datorata inainte de restructurare.
Prin aplicare schemei, Finantele au estimat initial un minus de incasari din impozitul pe venit de 975 milioane lei in 2016 si 1,01 miliarde lei in 2017, dar in forma finala aprobata de Guvern a calculat un impact negativ mai mic, de 725,5 milioane lei in 2016 si 757 milioane lei in 2017.
Deducerea speciala poate fi acordata pentru o singura restructurare aprobata unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica stabilita.
„Asociatia Romana a Bancilor isi exprima rezervele fata de implicatiile acestei scheme de restructurare din punct de vedere al provizioanelor, dispozitiilor regulamentelor Bancii Nationale a Romaniei si costurilor de implementare si administrare a masurilor privind restructurarea creditelor si acordarea facilitatii fiscale”, se arata in nota de fundamentare care insoteste actul normativ.
In urma cu o saptamana, Ministrul Finantelor Ioana Petrescu a indemnat presa sa se adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru intrebari privind restructurarea „Electorata”, la doua luni dupa ce Voinea a declarat ca initiativa este in gradina Ioanei Petrescu.
„Masura de restructurare a creditelor a fost propusa de domnul Voinea. Stie mai multe detalii”, a spus joi Petrescu, intrebata intr-o conferinta de presa cand si sub ce forma va fi aplicata masura de restructurare a creditelor prin facilitati fiscale.
In urma cu doua luni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma ca ordonanta de urgenta privind schema fiscala pentru restructurarea creditelor populatiei nu se regaseste printre atributiile sale, fiind o problema de politica fiscala.
„Nu e la mine, e pe politica fiscala”, a raspuns atunci Voinea, intrebat daca poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ si cand va intra in vigoare masura de spijinire a persoanelor cu credite, anuntata de premierul Victor Ponta.
Presedintele Traian Basescu declara in aprilie ca prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii „electoratei”, seful statului mentionand ca doreste ca Banca Natonala sa nu ajunga in situatia de a executa dispozitiile Guvernului.
Ulterior, BNR a raspuns printr-un comunicat in care sustinea ca schema fiscala pentru restructurarea creditelor populatiei a fost conceputa, initiata si dezvoltata de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocand ca semnificativ in acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.