„Fiecare zi din Saptamana Mare se numeste Sfanta si Mare. (…) Urmeaza un post de patimire cu Hristos, ca impreuna cu El sa inviem. Fiecare zi din Saptamana Sfanta si Mare este o urmare tainica a lui Hristos prin rugaciune, prin ascultarea sfintelor scripturi, sfintelor slujbe si mai ales prin pocainta si impartasanie”, spune Patriarhul Daniel.
In fiecare zi din Saptamana Mare la biserica se tin slujbe speciale, numite Denii si predici pentru curatenie sufleteasca si iertare de pacate. In Saptamana Mare, e bine ca toti credinciosii sa ierte si sa se impace cu toti cei cu care au fost in dusmanie.
Totodata, pentru fiecare zi, pe langa practicile religioase, exista anumite obiceiuri si superstitii.
In Lunea Mare, incepe curatenia de Paste: se scoate totul la aerisit, se spala rufe si se calca si se fac reparatiile necesare prin casa.
Martea se matura si se aspira si se spala geamurile.
Pana miercuri, inclusiv, se mai pot spala si calca rufe iar la tara mai sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi, barbatii isi ajuta nevestele la treburile gospodaresti.
Joia Mare este ultima zi in care se pomenesc mortii, iar femeile merg la biserica si impart colaci de post, vin, miere si fructe.
Conform traditiei, in noaptea de dinainte de Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor, barbatii se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire.
Tot in aceasta noapte, se crede ca Joimarita, zeitate a mortii care supravegheaza aceste focuri, dar si patroana torsului si a tesutului, care supravegheaza harnicia oamenilor, le blesteama pe femeile lenese.
In dupa-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paste: pasca, cozonacii si babele coapte in forme speciale de ceramica. Cea mai importanta, pasca, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, in mod traditional, forma rotunda.
In cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua in care se rosesc ouale si in care credinciosii se impartasesc, dupa ce s-au spovedit. Tot in Joia Mare se tine post cu mancare uscata, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
In aceasta seara oamenii merg la biserica la Denia celor 12 Evanghelii, in care sunt amintite spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina cea de taina la care s-a instituit taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei care voiau sa-l ucida.
Potrivit unei superstitii, fetele obisnuiesc ca, in timpul slujbei, sa faca pe o sfoara cate un nod dupa fiecare evanghelie, pentru ca apoi sa isi puna sfoara sub perna ca sa-si viseze alesul.
Ultima vineri din Postul Mare este numita si Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca. Conform traditiei crestine, este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor omenirii.
In Vinerea Mare este bine sa se tina post negru, in aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totusi sa nu manance urzici si nici sa puna otet in mancare, pentru ca lui Iisus I s-a dat sa bea otet dupa ce a fost biciuit.
Este cea mai trista dintre zilele patimirii Domnului, in care se rememoreaza aducerea la judecata, batjocorirea, schingiuirea, rastignirea, moartea si ingroparea lui Iisus. In biserici se pune pe o masa inalta Sfantul Aer sau Sfantul Epitaf, o panza pe care se afla imprimata icoana inmormantari, iar credinciosii trec pe sub masa, o data sau de trei ori. Seara se oficiaza Denia Prohodului, cortegiul de credinciosi, in frunte cu preotii, dand ocol bisericii de trei ori.
In aceasta zi nu se fac treburi in casa.
Dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Se spune ca daca ploua in Vinerea Mare va fi un an manos.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastelui, cand femeile gatesc majoritatea mancarurilor, termina curatenia si pregatesc hainele noi pentru zilele de sarbatoare. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc drobul, friptura si borsul de miel.
Sambata seara se pregateste cosul cu bucate ce va fi dus la biserica pentru sfintire. In el se pun oua rosii, pasca, cozonac si preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos stergar din casa. Apoi, oamenii merg la slujba de Inviere si iau lumina pe care o aduc acasa, unde pun deja si prima masa de Paste.SURSA