Un profesor a descoperit formula matematica ce defineste hipsterul si care demonstreaza ca incercarile oamenilor de a fi diferiti ii face, in cele din urma, pe toti sa fie la fel.
Un hipster este definit ca o persoana care adopta cele mai noi tendinte, in special cele care nu sunt „mainstream”. Dar problema cu a incerca sa fie diferiti este ca toti cei care adopta cele mai recente tendinte ajung in cele din urma sa fie asemanatori, potrivit dailymail.co.uk.
Problema a fost numita „paradoxul hipsterului”, iar un matematician a creat formula care explica motivul pentru care fenomenul are loc.
Potrivit profesorului Jonathan Touboul, matematician la Collège de France din Paris, exista intotdeauna un decalaj intre momentul in care o tendinta incepe sa aiba adepti multi si momentul in care hipsterii o adopta.
Decalajul apare pentru ca oamenii nu pot sti in timp real ce decid ceilalti.
Drept urmare, hipsterii isi dau seama treptat ca o tendinta noua este pe cale sa se impuna, iar decizia de a o adopta este luata de fiecare separat. Acest lucru face ca hipsterii sa se conformeze treptat unei tendinte care devine incet „mainstream”.
Un hipster adevarat, pe de alta parte, va trebui sa isi schimbe si sa isi adapteze constant stilul, personalitatea si doza de „autentic” ca un raspuns imediat la tendinta care este pe cale sa devina „mainstream”, iar studiul profesorului parizian sugereaza ca acest lucru este dificil de facut in mod constant, daca nu chiar imposibil.
„Daca luam grupuri mari de indivizi care interactioneaza, fie hipsteri, brokeri sau orice alt grup care decide sa actioneze contrar majoritatii, incercand sa fie diferiti, in cele din urma vor ajunge sa faca toti acelasi lucru in acelasi timp”, a spus profesorul Touboul.
„Motivul pentru care se intampla acest lucru este ca e nevoie de timp pentru un individ sa inregistreze deciziile celorlalti. Nu putem sti, in timp real, ce decid alti oameni, este nevoie de timp”, a mai spus profesorul.
Cercetatorul a spus ca descoperirea mecanismului acestui paradox are implicatii dincolo de „a decide ce costum sa purtam iarna aceasta”.
„(Studiul, n.r.) are implicatii in descifrarea fenomenelor colective din economie si finante, unde indivizii pot fi interesati de a avea optiuni opuse celor ale majoritatii, cum ar fi, de exemplu, vinderea unor actiuni cand altii vor sa cumpere acele actiuni. De asemenea, aplicatiile formulei pot fi extinse in cadrul neurostiintelor, fiind utila in studierea retelelor neuronale inhibate, in care neuronii tind sa fie activi cand cei din jur sunt inactivi si viceversa”, a mai explicat Jonathan Touboul.
Sursa:mediafax.ro