Ascensiunea si topirea flotei comerciale romane

0
101

Era a noua in topul mondial si, dupa 1989, s-a topit in hangarele de fier vechi. Este marina comerciala a Romaniei. Lupii de mare, de ziua lor internationala, au fost prinsi de furtuna nostalgiei. Curajul de altadata s-a regasit in vizionarea filmului „Obrazul cernit al Marii Negre”, care prezinta partea neplacuta a vietii marinarilor care navigheaza pe Marea Neagra.

Inainte de Revolutie, 288 de vapoare plecau din Portul Constanta pe mari si oceane. Cele mai multe dintre ele erau de tip cargo, 188 la numar si transportau marfuri generale. 70 erau mineraliere, 18 nave specializate in transportul de personal, de asistenta tehnica, iar 12 erau tancuri petroliere. Toate erau ale Navrom-ului.

Dupa 1990, toate au fost vandute, date la fier vechi, ori arestate prin porturi straine. In februarie 2011, ramasesera cinci nave, care au ruginit acum. Pavilionul romanesc, in momentul de fata, este arborat doar de flota militara si de cateva companii private.

Petre Urum, fost navigator, a povestit despre primul naufragiu: „Am avut doua scufundari. Dambovita, care s-a scufundat in golful Biscaya, iar nava Olanesti a fost scufundata de trupele irakiene si iraniene”.

Frica, dar si mandrie. Asta insemna sa fii marinar. Flota a disparut intre timp, iar parte din marinari navigheaza pentru cateva sute de dolari in conditii mizere. Din trecutul in care arborau cu mandrie tricolorul au ramas doar cateva imagini video si fotografii.

Dupa Revolutie, Andrian Mihei a fost primul armator care a incercat sa se bata cu companiile mari.

„Visul meu a fost, in primul rand, sa fiu comandat de nava si apoi sa arat cat de capabil sunt sa operez o nava. Cu parere de rau pot sa spun ca Romania nu a avut, nu are si nu o sa aiba o strategie clara in transporturile navale”, a spus armatorul Andrian Mihei.

Acum, portul Constanta pare incremenit. Mai nimic nu aminteste ca a fost al treilea ca marime in Europa.

Cu 25 de ani in urma, danele din portulConstanta erau pline. Situatia s-a schimbat radical. In port intrau anual 600 de nave, dar niciuna sub pavilion romanesc. Pavilionul romanesc este ocolit, pentru ca deduce taxe mari comparativ cu paradisele fiscale de tipul Malta sau Panama.

„Este un pavilion romanesc acolo unde se platesc toate taxele si impozitele. Nimeni nu vrea sa plateasca 24% taxe pe profit si altele si vor un pavilion flexibil”, a spus Adrian Mihalcioiu, liderul sindicatului navigatorilor.

Marinarii romani reprezinta 2% din totalul mondial, iar din cei peste treizeci de mii de navigatori cu brevet, cu adevarat, peste zece mii de romani sunt activi pe marile si oceanele lumii.

Citeste mai multe pe digi24.ro