Numărul procedurilor noi de insolvență deschise a scăzut cu 5%, în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 4.199, arată o analiză prezentată joi de Coface, pe baza datelor preliminare publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), scrie Mediafax.
Companiile insolvente în primul semestru al acestui an au cauzat creditorilor (instituțiilor de credit, furnizorilor etc.) pierderi totale de aproape 5 miliarde de lei, în creștere cu 10%. comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, menționează Coface România.
De asemenea, numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente în primul semestru 2018 este în creștere cu 35%, cumulând aproape 26.000 de salariați.
Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost în comerțul cu amănuntul (674), urmat de construcții (663) și comerțul cu ridicata și distribuție (624).
„Principalii factori care duc la deteriorarea comportamentului de plată a companiilor, pe de o parte, respectiv la scăderea nivelului de încredere a antreprenorilor, pe de altă parte, sunt creșterea cheltuielilor, în special cele cu salariile, utilitățile și combustibilul, creșterea cheltuielilor privind dobânzile și rambursarea creditelor bancare, impredictibilitatea fiscală. La toate acestea se adaugă economia subterană din România, estimată de Comisia Europeană la aproape 28% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE după Bulgaria, ceea ce permite concurența neloială și dificultatea de a fi competitiv, dificultatea de a găsi forță de muncă la un salariu care să reflecte productivitatea reală”, a precizat Iancu Guda, Services Director în cadrul Coface România.
Creșterea impactului companiilor insolvente asupra mediului de afaceri este înregistrată pe fondul deteriorării contextului fiscal și antreprenorial din România, care alimentează o fluctuație majoră a ritmului creșterii economice și a companiilor nou înregistrate în comparație cu cele care își întrerup activitatea, se subliniază în analiza Coface România.
„Perioada de expansiune este mult peste potențial și poate fi urmată de o recesiune mai dură. Contextul macroeconomic devine instabil, din cauza politicilor fiscale prociclice care alimentează creșterea unui deficit fiscal foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creșterii economice”, se mai menționează în analiza Coface România, care face referire la deficitul fiscal, consum, creșterea economiei și dobânzile de pe piața interbancară.
Deficitul fiscal în primul semestru 2018 a ajuns la 14,96 miliarde de lei, cel mai ridicat din ultimii opt ani și de aproape 2,4 ori peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. „Decalajul dintre veniturile și cheltuielile publice crește accelerat, în contextul în care trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal de 10 miliarde de lei, de două ori peste nivelul din primul trimestru. Deficitul fiscal record este determinat de creșterea cheltuielilor publice (+19%), mult mai accelerată față de avansul veniturilor publice (+12,6%). Cheltuielile publice sunt concentrate în proporție de 71% în cheltuieli de personal (care cresc cu 24%, totalizând o creștere de aproape 50% în ultimii trei ani) și cheltuieli cu ajutoare sociale (care avansează cu +14%)”, punctează analiza Coface România.
În plus, contextul macroeconomic la care se face referire include creșterile de salarii, care se reflectă în avansul consumului și care alimentează presiunile inflaționiste semnificative în contextul unei producții domestice limitate. Inflația anuală a ajuns la 5,4% în iunie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. „Dobânzile din piața monetară interbancară cresc în linie cu inflația, în contextul lansării unei politici monetare restrictive într-un ritm acomodativ (gradual) de către BNR”, se mai detaliază în analiza Coface România. Mai exact, BNR a majorat dobânda de politică monetară de trei ori în acest an, care este de 2,5% în prezent.
De asemenea, creșterea economică a decelerat la 4,2% în primul semestru din acest an și se va încadra în intervalul 4%-4,5%, pe parcursul întregului an, semnificativ sub prognoza de 5,5% pe care este bazat bugetul public pentru anul curent.
„Temperarea creșterii economice este determinată de scăderea gradului de încredere a consumatorilor, care înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. O explicație este și scăderea venitului disponibil din cauza creșterii dobânzilor pentru creditele aflate în derulare și creșterea prețurilor pentru majoritatea produselor din coșul de consum”, se mai arată în analiza Coface România.