Privind în ochii lui, simt că există o forță divină și îngeri aici, pe Pământ, care depun eforturi considerabile pentru a-i asigura fiului meu trecerea peste această cumplită boală. Copilul acesta este esența mea, prin el trăiesc. Nu pot și nu doresc să mă obișnuiesc cu gândul că aș putea să-l pierd. Va răsări soarele, Alex! Știu că va răsări!
Destinul lui Alex a suferit o transformare radicală odată cu apariția acestei boli nemiloase în viața lui. Părinții băiatului se simt neajutorați, iar diagnosticul de sarcom sinovial monofazic, un cancer în zona antebrațului drept, îi cutremură atât pe ei, cât și pe adolescentul ploieștean care încă nu conștientizează pe deplin greutatea luptei ce îl așteaptă. Este, de altfel, cea mai mare bătălie din viața lui.
Într-o perioadă în care majoritatea adolescenților se pregătesc pentru examenul vieții, bacalaureatul, Alex se pregătește pentru un altfel de examen: cel al vieții.
După un an și jumătate de diagnostic eronat, săptămâna aceasta ni s-a oferit cel mai dureros răspuns: sarcom sinovial monofazic. Un diagnostic care, atunci când mama lui l-a auzit, a adus lumea ei la tăcere. A tăcut de durere și teamă. Cu toate acestea, Alex a primit vestea cu curaj, ca un adevărat luptător. Fără să clipească, fără să se îndoiască, a început să pună întrebări medicului. În mijlocul haosului în care mama lui și-a pierdut vocea, auzea din când în când vocea lui întrebând: Voi pierde părul? Pot să merg la școală? Mi se va permite să îmi văd prietenii? Dar Bac-ul? Voi putea să dau Bac-ul?, ne-au transmis apropiații adolescentului.
După o lovitură în mână, Alex a ajuns acum un an și jumătate la Spitalul de Pediatrie din Ploiești. „Ni s-a spus să punem comprese, să ia nurofen, i s-a făcut și o radiografie, iar osul era curat. Medicii au crezut că e un hematom cauzat de lovitură. Într-adevăr, durerea a dispărut, iar timp de un an și patru luni nu au fost probleme. Acest lucru s-a schimbat la începutul lunii octombrie, când s-a trezit din somn țipând de durere în zona brațului. De atunci a început calvarul”, ne-a relatat mătușa lui Alex.
Au urmat numeroase controale atât la clinici din Ploiești, cât și la mari centre universitare din București. După un RMN cu substanță de contrast, efectuat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, și după ce familia a primit rezultatul biopsiei, a venit și verdictul nemilos: cancer, o formă extrem de rară și agresivă. Rata de supraviețuire este de 50%, cu o șansă maximă de 5 ani, au transmis medicii din București, iar rezultatul PET – CT -ului, o metodă avansată de diagnosticare și monitorizare a unor tipuri de cancer, va determina dacă deja există metastaze.
Șansa lui Alex se află acum în mâinile medicilor de la Spitalul Pediatric „Bambino Gesu” din Roma.
La clinica din capitala Italiei, medicii îl așteaptă pe tânărul ploieștean. Nu îi promit nimic, dar nici nu îi taie aripile speranței. Vor depune toate eforturile pentru ca Alex să revină acasă sănătos, fie că acest lucru va avea loc într-o lună, în 9 luni sau într-un an.
Cu suma de aproximativ 7000 de euro strânsă în doar trei zile, părinții se pregătesc să înceapă această călătorie alături de fiul lor. Desigur, nu știu cum va decurge acest drum, dar își pun încrederea în Dumnezeu, în medici și în oamenii generoși care vor contribui la ceea ce ei numesc „speranță”. Doar investigațiile costă în jur de 20.000 de euro, iar ulterior vor apărea și cheltuielile legate de tratament, inclusiv ședințele de chimioterapie care ar putea să-l salveze pe Alex.
Dacă în doar trei zile oamenii au realizat minuni și au adus mai devreme spiritul Crăciunului în inimile lui Alex și ale părinților lui, aceșia vor avea cu siguranță sprijinul lor în continuare.
Pentru că au nevoie încă de ajutor. Un ajutor important. Drumul va fi lung, dar plin de speranță și cu șansa că, într-o zi, Alex va zâmbi din nou și va trăi la fel de frumos, așa cum a făcut-o până luni, când i s-a pus cumplitul diagnostic.
Contul pentru donații, deschis pe numele mamei lui Alex, Luiza Crăciun: