Cand un parinte trebuie sa suspecteze o tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie

0
67

Orice parinte este foarte ingrijorat atunci cand copilul sau are dureri sau face febra, dar niciun parinte nu se ingrijoreaza atunci cand copilul este agitat, impulsiv, neastamparat sau neascultator. Putini parinti asociaza aceste simptome cu o boala – ADHD, necunuscand faptul ca aceasta boala ii poate afecta si in perioada adolescentei si chiar afectandu-le viata de adult. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie, cunoscuta mai ales sub denumirea de ADHD , este o tulburare de comportament ce afecteaza populatia infantila si care este definita prin prezenta a trei simptome: deficitul de atentie, hiperactivitatea si impulsivitatea. ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburari de comportament care afecteaza copiii. Se estimeaza ca aproximativ 12% dintre copii sufera de acest sindrom.

Este foarte important ca tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie, denumita de unii medici si sindrom hiperkinetic, sa fie recunoscuta de familie, sa nu se neglijeze simptomele ce apar si sa se inceapa tratarea acesteia pentru a permite obtinerea celor mai bune rezultate cu o ameliorare educationala si psihosociala satisfacatoare. Cauza exacta care determina aparitia acestei afectiuni nu este inca cunoscuta. Cel mai probabil sindromul hiperkinetic este cauzat de actiunea combinata a mai multor factori.

Cercetarile au evidentiat cativa factori: factorul genetic: riscul unui copil de a dezvolta ADHD este mai mare daca parintii acestuia sau fratii prezinta aceasta afectiune; expunerea in timpul vietii intrauterine la substante neurotoxice, sau la tutun si alcool; schimbari majore in viata de familie; nasterea prematura; greutate la nastere mai mica decat valoarea normala; leziunile suferite in timpul nasterii la nivel cerebral; o serie de modificari in ceea ce priveste structura normala a creierului si modificari ale metabolismului cerebral (neurotransmitatorii); timpul indelungat petrecut de copiii cu varste fragede in fata televizorului. Studiile au infirmat una din convingerile parintilor si anume aceea ca zaharul are un efect negativ asupra copiilor care sufera de ADHD.

Principalele simptome ale deficitului de atentie sunt: incapacitatea de a acorda atentie detaliilor si tendinta de a face greseli; dificultatea de indeplinire a cerintelor din clasa sau din mediul extrascolar; dificultati in a urma regulile predefinite ale anumitor jocuri; dificultati de ascultare; dificultatea de a urma instructiuni stricte; evitarea activitatilor care necesita efort mental prelungit; predilectia de a pierde lucrurile; dificultati in ceea ce priveste retinerea activitatilor pe care trebuie sa le indeplineasca zilnic. Iar hiperactivitatea si impulsivitatea se manifesta prin: dificultati in a ramane intr-un singur loc pentru perioade mai mari de timp; predilectia spre a alerga si a se catara; dificultati in a se juca linistit sau in liniste; logoree (tendinta nestapanita de a vorbi mult); incapacitatea de a asculta formularea unei intrebari pana la capat, oferind raspunsul mult mai devreme; dificultati in a astepta sa ii vina randul la cumparaturi, la scoala sau in orice alta situatie.