În timp ce aproape 1 milion de români au emigrat în Italia, un italian a ales să-și cheme acasă Oltenia. Antonio Lo Pinto, originar din Italia, a decis să-și schimbe viața și să lase în urmă malurile Mediteranei pentru a găsi liniștea la țară, în inima României. Această alegere neobișnuită a adus în viața sa aromele Siciliei în mijlocul Olteniei și a făcut din el un membru iubit al comunității locale.
Antonio a fost rapid adoptat de bătrânii satului, care erau obișnuiți să audă doar povești de la rudele lor plecate în Italia. Cu toate că pare ciudat să simțiți aromele Mediteranei în inima Olteniei, Antonio a reușit să aducă o bucată din Italia în satul său. Sardine, creveți, calamari și scoici au devenit ingredientele principale ale unei mese festive, care aduce o bucată de Mediterană în România. “N-au colesterol! Nu îngrașă! (n.r. Scoicile) sunt dulci! Fructele de mare sunt dulci și bune! Tot ce face Antonio e splendid!” strigă bucuroși localnicii.
Întrebat dacă a fost dragoste la prima vedere pentru România, Antonio Lo Pinto răspunde: “Aproximativ așa. Am spus hai, plecăm în România, stăm acolo și la revedere Italia! Așa a fost. Sincer, vecinii cu mine sunt foarte drăguți.” Antonio s-a adaptat cu ușurință la traiul în Oltenia, unde a descoperit gustul ciorbei de burtă și al miciilor.
Cu toate că România i-a dăruit dragostea unei românce și liniștea traiului la sat, Antonio le recompensează oltenilor cu rețete italiene autentice. “Normal, eu sunt italiano. Nu fac sarmale, nu fac piftie. Normal, eu fac mâncarea mea italiană, paste cu pește, scoici, creveți, calamari. Tot pește, mai mult pește. Am găsit o grămadă de mânătărci, fac paste cu mânătărci și smântână”, mărturisește Antonio Lo Pinto.
Când s-a mutat în satul Bobu, Antonio a găsit același peisaj pe care-l întâlnești în multe sate românești: bătrâni așteptând în poartă și ulițe goale, lipsite de copii. Mulți oameni, inclusiv din sat, muncesc în Italia, dar pentru Antonio, liniștea și viața la țară au fost prioritare. “Aici, 90% sunt bătrâni. Multă lume crede că acolo, afară, se câștigă mai mulți bani. Da, câștigă 1.000 de euro, dar cât suferă? Ca câinii, ca animalele? Eu prefer să câștig mai puțin, să stau liniștit acasă la mine”, spune Antonio Lo Pinto.
Cu toate că un număr impresionant de români au emigrat în Italia înainte de pandemie, numărul lor a scăzut în ultimii doi ani, mulți preferând să se mute în țări precum Germania sau Olanda, care oferă condiții mai bune. Antonio, în schimb, se numără printre puținii italieni care au ales să facă din România noua lor casă. “Nu mai schimb țara asta cu nimic. Niciun guvern nu face nimic pentru populație”, adaugă Antonio Lo Pinto.
Cu toate acestea, Antonio ar dori să schimbe un aspect al României: “Nu-mi place când oamenii vorbesc rău unii despre alții. Nu-mi place bârfa. Eu nu suport deloc așa ceva.” Astăzi, Antonio se simte jumătate român, jumătate italian, și a ales să-și facă aici casă, unde dorește să rămână pentru totdeauna.
