Majoritatea analiştilor financiari ai instituţiilor financiare internaţionale au cam înjumătăţit rata de creştere a economiei naţionale în acest an, acest lucru fiind consecinţa principală a acestui război asupra economiei româneşti, a declarat, joi, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
"Impactul crizei din Ucraina asupra economiei vine din două locuri: pe de o parte, din creşterea preţurilor la produsele energetice, cât şi la alimente, ceea ce reduce cererea, iar pe de altă parte, aversiunea puternică la risc generată de invazia Rusiei în Ucraina care, de asemenea, conduce la un comportament mai prudent atât al consumatorilor, cât şi al companiilor. De aici, o temperare a consumului şi a investiţiilor şi, toate acestea, duc la o reducere a cererii interne şi, implicit, la decelerarea ratei de creştere a PIB. Vedem că majoritatea analiştilor financiari ai instituţiilor financiare internaţionale au cam înjumătăţit rata de creştere a economiei naţionale în acest an. Dacă înainte de acest război se vorbea undeva de peste 4% sau undeva între 4 şi 5%, acum deja vorbim de cifre în jur de 2%, chiar sub 2%. Practic, s-a înjumătăţit anticipaţia de creştere economică. Acest lucru a fost consecinţa principală a acestui război asupra economiei româneşti", a explicat Adrian Codîrlaşu, la o conferinţă despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organizată de Oxygen Events.
El a subliniat că PNRR-ul, pe componenta energetică, punea accent pe trecerea către o economie sustenabilă sau verde prin investiţii în hidrogen, prin cumpărare de baterii care să lucreze în paralel cu centralele fotovoltaice sau cu cele eoliene, astfel încât să se asigure un curent constant, prin îmbunătăţirea infrastructurii energetice a României, informează Agerpres.ro.