Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că numărul celor care au fost infectaţi cu noul coronavirus în România este mult mai mare decât cel raportat oficial. Concret, expertul susţine că numărul real de cazuri este, „probabil, între 10 şi 20 de ori mai mare” decât cel depistat
Cum, oficial, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, marți, că avem confirmate un număr de 22.415 de cazuri de COVID-19, un mic calcul ne arată că între 224.150 şi 448.300 de români au trecut prin boală, dar mare parte dintre ei au fost asimptomatici. Expertul a mai susţinut că, în România, se va face testarea pentru anticorpi pentru a se vedea ce procent din populaţie a trecut prin boală, unde a fost mai frecvent COVID-19 şi care au fost cele mai afectate categorii de cetăţeni, potrivit adevarul.ro.
Teste făcute pe un eșantion
Totuşi, conform autorităţilor sanitare, acest test de seroprevalenţă nu se va face în masă, ci pe un eşantion reprezentativ pus la punct de Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul Naţională de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Cei care vor să vadă dacă au trecut prin boală fără să-şi dea seama pot face aceste teste de identificare a anticorpilor indepenedent de campania organizată de autorităţi.
Concret, mai multe clinici private pun la dispoziţia pacienţilor astfel de analize contra cost. Este vorba de teste de anticorpi de tip IgM şi de tip IgG. Clinicile susţin că aceste teste care utilizează probe recoltate din sânge sunt utilizate cu succes pe plan internaţional în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2.
Testele care pot detecta în sânge prezenţa anticorpilor de tip Imunoglobulină G (IgG), produşi de organism ca răspuns la infecţia cu coronavirusul SARS-CoV-2, costă 95 de lei, iar pentru o acurateţe optimă, experţii recomandă repetarea acestui test în interval de cel mult o lună, rezultatele putând fi analizate astfel în dinamică.
„Testul are o acurateţe de 99% şi specificitate de 99,5%, fiind aprobat la sfârşitul lunii aprilie pentru utilizare în UE, după succesul acreditării sale în SUA”, susţin reprezentanţii unei reţele medicale private.
Rezultatele vin în cel mult trei zile
Unele clinici private din România oferă la pachet efectuarea ambelor teste imunologice IgM şi IgG, la un preţ de 280 de lei. Indiferent dacă optează pentru un singur test sau pentru pachetul IgM şi IgG, cetăţenii trebuie să se programeze şi mai apoi să se deplaseze la un centru de analize.
Experţii spun că pentru o mai bună acurateţe a rezultatelor analizelor, pacienţii trebuie să nu mănânce cu opt ore înainte de ora de prelevare a testului. Intervalul de timp în care sunt procesate testele diferă de la clinică la clinică, dar rezultatele acestora ajung la pacient în cel mult 72 de ore.
Anticorpii nu garantează imunitatea
Reprezentaţii clinicilor care fac aceste analize precizează totuşi că, în prezent, nu există dovezi că persoanele vindecate de COVID-19 care au dezvoltat anticorpi sunt protejate de o a doua infectare. Ba mai mult, cazuri de reinfectare s-au înregistrat în toată lumea, inclusiv în România, dar specialiştii nu pot explica exact prin ce mecanism o parte a pacienţilor redevin pozitivi la COVID-19.
Un ultim astfel de caz este cel înregistrat cu numai câteva zile în urmă la Suceava. Monica Terteliu, care este medic-şef al secţiei Boli Infecţioase din Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”, se confruntă cu al doilea episod de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Experţii susţin că „dr. Terteliu este un caz ştiinţific”, fiind primul medic din România care are pentru a doua oară boala.
Tocmai din acest motiv, cazul ei este monitorizat şi de specialiştii de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” şi de cei de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
De ce s-ar putea produce reinfectarea
Mecanismul reinfectării unor pacienţi se află încă în studiu, dar specialiştii susţin că aceasta ar putea fi o urmare a calităţii testelor care pot da rezultate fals-pozitive sau fals-negative. Totuşi, experţii nu exclud o reinfectare efectivă a unor pacienţi chiar la puţin timp după ce au avut COVID-19.
„În primul rând, putem avea reactivări ale virusului. Pacientul poate rămâne purtător al virusului şi, la un moment dat, în baza particularităţilor organismului, acesta se poate reactiva. Acest mecanism există şi în cazul altor virusuri. Apoi, există persoane care, în timpul bolii, pur şi simplu, nu produc anticorpi sau produc o cantitate mică de anticorpi. În plus, mai sunt cazuri în care anticorpii există, dar nu sunt de calitate”, a declarat, cu ceva timp în urmă, profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale.