Parlamentarii au depus, in sesiunea trecuta, peste 10 propuneri legislative pentru instituirea unor zile de sarbatoare in Romania, printre care Ziua gastronomiei si a vinului romanesc, Ziua Daruirii, cea a meseriilor, dar si un an intreg dedicat sarbatoririi cartilor.
Mai multi social democrati, printre care si presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativa pentru instituirea „Zilei gastronomiei si a vinului romanesc” in ultima duminica a lunii octombrie. In proiectul initial era indicata ziua de 15 septembrie.
„Bucataria traditionala romaneasca este rezultatul sintetizarii, in timp, a gusturilor si a obiceiurilor gastronomice specifice poporului roman. Stabilirea unei zile care sa celebreze aceasta bogatie de gusturi si traditii romanesti este necesara pentru a scoate in evidenta calitatile bucatariei si vinului romanesc si a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei si a vinului romanesc”, sustin initiatorii in expunerea de motive.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel ca acum se afla la Camera Deputatilor pentru dezbateri.
Tot social democratii vor si sarbatorirea constructorilor. Acestia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Nationala a Constructorului”.
“Rezultatul muncii constructorilor este intr-o continua interactiune cu fiecare cetatean, fie ca este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reusit sa se impuna in economia romaneasca reprezentand deseori <motorul economiei>, chiar daca in aceasta perioada acest sector nu este reprezentat la adevarata sa valoare in PIB-ul romanesc”, se arata in expunerea de motice a propunerii legislative.
Initiatorii sustin ca la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentala: podul Fetesti – Cernavoda, cunoscut sub numele de “Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.
Un alt proiect de lege apartine senatorului PSD Nicolae Badalau si se refera la instituirea „Zilei Daruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: “Placerea oamenilor cu adevarat mari e sa faca oamenii fericiti”.
“Daruirea este, inainte de toate, un act profund si personal, izvorat dintr-o nevoie umana, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simti implinit, de a-i contamina pe altii de bucuria vietii. A darui din inima, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate insemna si a simti ca faci parte dintr-o comunitate pe care vrei sa o faci un loc mai bun si mai frumos, a contribui la o activitate nobila, valoroasa. Aceasta nevoie este inradacinata in fiecare dintre noi”, se arata in expunerea de motive.
Tot parlamentarii PSD propun instituirea zilei de 11 iunie „Ziua Victoriei Revolutiei de la 1848 si a Democratiei Romanesti”. Initiativa a fost adoptata de Senat si se afla acum la Camera Deputatilor pentru dezbateri.
„Revolutia Romana de la 1848 a fost parte a revolutiei europene din acelasi an si expresie a procesului de afirmare a natiunii romane si a constiintei nationale. fiind la baza constituirii statuluu roman modern. Pe 11 iunie 1848 la Bucuresti, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semneaza Proclamatia de la Islaz, care va deveni noua constitutie. In aceeasi zi, este editat primul ziar necenzurat din istoria natiunii romane, Pruncul Roman, care apare pe 12 iunie 1848. Evenimentele care au continuat pana pe 13 septembrie 1848, cand armata otomana, dar in special cea rusa, au inabusit Revolutia, au pus bazele ce urma sa devina statul modern roman”, precizeaza social-democratii in expunerea de motive.
O alta propunere legislativa este instituirea Zilei Nationale a Meseriilor. Initiativa este depusa la Senat de mai multi parlamentari liberali, care vor ca data de 25 noiembrie sa fie proclamata Ziua Nationala a Meseriilor si va fi celebrata ca zi de sarbatoare nationala, lucratoare.
„Consideram ca 25 noiembrie este o data potrivita deoarece este in timpul anului scolar, astfel incat elevii pot fi implicati in activitati educative de promovare a invatamantului profesional si tehnic. Prin acest proiect de lege dorim sa oferim un cadru national care sa ofere ocazia de a promova invatamantul profesional si tehnic. Atfel, ziua de 25 noiembrie va fi declarata Ziua Nationala a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru ca in aceasta zi a anului 1864 a fost promulgata de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza „Legea asupra inscructiunii a Principatelor Unite Romane”m care statua prima data in invatamantul profesional”, se arata in expunerea de motive a liberalilor.
De asemenea, in sesiunea parlamentara trecuta au fost depuse si propuneri pentru sarbatorirea unor limbi minoritare.
Mai multi parlamentari din minoritati, dar si din PSD si ALDE, au depus la Senat un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 16 iunie ca zi a limbii romani, anual, pe aceasta data, organizandu-se manifestari culturale in localitatile in care exista comunitati de romi.
"Evidentiind succesul inregistrat de limba romani comuna la nivel preuniversitar si universitar, masurat prin numarul mare de elevi si tineri romi care vor studia limba romani sau in aceasta limba in cadru institutional (anual, intre 25.000-31.000), prin resursele umane care asigura predarea limbii romani, prin instrumentele de lucru scolare elaborate in acest scop (programate ale disciplinelor de studiu, manuale scolare si auxiliare de/in limba, istoria si traditiile romilor), apreciem ca fiind oportuna instituirea zilei de 16 iunie ca Zi a limbii romani", se arata in expunerea de motive a initiatorului, din propunerea legislativa.
Deputatul minoritatilor nationale, Dragos Zisopol, a initiat un proiect legislativ prin care propune desemnarea zilei de 9 februarie ca sarbatoare a limbii elene, motivand ca este ”greu de imaginat Europa de azi fara contributia literaturii greci si a Evangheliei”. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament in luna iunie si promulgat de presedintele Romaniei.
„Limba greaca reprezinta nu numai singura limba europeana ce are marturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba in care s-au scris opera nemuritoare – literatura greaca veche si Evanghelia, ce reprezinta un intreg tezaur de simboluri, de filosofie, fara de care e greu sa ne imaginam Europa de azi. In conformitate cu Decizia nr. 17889 a ministrilor de interne, de externe si al educatiei, cercetarii si cultelor din Republica Elena, publicata in Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie – ziua comemorarii poetului national grec Dionysios Solomos – a fost declarata Ziua mondiala a limbii elene”, se arata in expunerea de motive a proiectului. Potrivit documentului citat, cu prilejul sarbatoririi Zilei limbii elene se vor desfasura o serie de actiuni, precum: informari cu privire la rolul si importanta limbii elene, istoria acesteia; ateliere literare creative; intalniri cu oameni de literatura si arta, dar si lecturi publice, prezentari de carte si spectacole de teatru”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.
O alta propunere legislativa adoptata deja de Parlament in sesiunea precedenta si promulgata de presedintele Romaniei se refera la instituirea zilei de 9 noiembrie drept Ziua limbii ucrainene, initiata de deputatul din minoritati, Petretchi Nicolae-Miroslav.
„In Romania, ucrainenii reprezinta a treia etnie, dupa numarul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtona, foarte milte dingtre localitatile in care traiesc compact fiind atestate documentare de peste sapte secole. Insa pentru orice etnie, o sarbatoare importanta in viata comunitatii este legata de sarbatorirea limbii materne, aceasta fiind mostenirea sacrala a unui popor, care se transmite din generatie in generatie pe cale scrisa sau verbala. O atfel de lege ar fi benefica, oferind posibilitatea ca si cetatenii altor etnii sa cunoasca valorile limbii ucrainene. O data importanta in viata comunitatii ucrainene este noua noiembrie, cand ucrainenii din toata lumea sarbatoresc ziua scrierii si limbii ucrainene”, sustinea Petretchi in expunerea de motive.
Si Ziua limbii macedonene este sarbatorita oficial in Romania, pe 8 decembrie, dupa ce proiectul de lege a fost adoptat de Parlament in luna iulie si promulgat de catre presedintele Romaniei. Initiatorul proiectului de lege, deputatul Mariana-Venera Popescu, a afirmat ca aceasta zi este importanta pentru promovarea si protectia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii.
„In contextul in care dezvoltarea, sprijinirea si itensificarea activitatilor care vizeaza promovarea si protectia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii reprezinta o invitatie adresata statelor membre de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia A/RES/61/266 adoptata la 16 mai 2007, in ultimii ani Parlamentul Romaniei a inteles sa adopte o serie de initiative legislative care stabilesc ziua limbii materne pentru anumite minoritati nationale. In acest sens a fost instituita ziua limbii tatare (5 mai), ziua limbii bulgare (24 mai), ziua limbii cehe (28 septembrie), ziua limbii maghiare (13 noiembrie). Desi anual comunitatea macedoneana organizeaza, alaturi de minoritatile mai sus mentionate, actiuni prin care sunt promovate evenimente si aniversari culturale de o insemnatate deosebita pentru aceasta comunitate, la momentul depunerii prezentei initiative legislative nu este declarata legal o zi de sarbatorire a limbii macedonene. In acest sens apreciez oportuna instituirea zilei de 8 decembrie ca zi a limbii macedonene, ocazie cu care va fi creat cadrul institutional necesar organizarii de manifestari culturale ce cuprind printre altele: expozitii de fotografii, prezentari de carti, omagierea personalitatilor din cadrul etniei macedonene”, se arata in expunerea de motive.
Parlamentarii vor totodata sarbatorirea unui an intreg. Acestia propun instituirea anului 2019 drept Anul Cartii in Romania.
„Se instituie anul 2019 drept ”Anul cartii. In anul Cartii se lanseaza programul national Romania citeste. Acesta se va desfasura in cadrul unitatilor scolare si presupune organizarea de intalniri saptamanale ale elevilor cu voluntari (parinti, personalitati publice, jurnalisti etc) care sa le citeasca fragmente din opere literare in scopul incurajarii lecturii”, se arata in proiectul legislativ.