joi, 30 mai, 2024

Comisia Europeană anunță DEZASTRUL pentru Romania: Deficitul public va ajunge la 4,7%, cel mai ridicat din UE

Distribuie:

Publicat:

Deficitul public a crescut în România de la -0,5 % în 2015 la -2,9 % în 2016 și se preconizează că acesta va ajunge la -3,3 % în 2018, -3,4 % în 2019 și -4,7 % în 2020, acest nivel al deficitului urmând a fi cel mai ridicat din UE, apreciază Comisia Europeană.

Comisia a prezentat miercuri, în „Semestrul european, pachetul de toamnă: Consolidarea creșterii durabile și favorabile incluziunii”, prioritățile economice și sociale ale UE pentru 2019, document în cadrul căruia prezintă avize privind planurile bugetare. Pachetul confirmă existența unei situații deosebit de grave de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în cazul Italiei; Grecia este integrată pentru prima dată în semestrul european, spune comisia, scrie mediafax.ro.

În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită adresată României pentru ca aceasta să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,8 % din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri efective pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul public a crescut în România de la -0,5 % în 2015 la -2,9 % în 2016 și se preconizează că acesta va ajunge la -3,3 % în 2018, -3,4 % în 2019 și -4,7 % în 2020: acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE, arată documentul făcut public miercuri.

În cazul Italiei, după ce a evaluat proiectul de plan bugetar revizuit prezentat la 13 noiembrie, Comisia confirmă existența unui caz deosebit de grav de neconformitate cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 iulie 2018. Comisia a adoptat deja un aviz, la 23 octombrie 2018, în care a identificat o situație deosebit de gravă de neconformitate în proiectul de plan bugetar inițial prezentat de Italia la 16 octombrie 2018.

În cazul a zece state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria și Finlanda – se consideră că proiectele de planuri bugetare respectă Pactul de stabilitate și de creștere în 2019.

În cazul a trei state membre – Estonia, Letonia și Slovacia – se consideră că proiectele de planuri bugetare respectă în linii mari Pactul de stabilitate și de creștere în 2019. În cazul acestor țări, planurile ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al fiecărei țări sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia.

În cazul a patru state membre – Belgia, Franța, Portugalia și Slovenia – proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în 2019. Proiectele de planuri bugetare ale acestor state membre ar putea duce la o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare care vizează atingerea obiectivului lor bugetar pe termen mediu.

Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, care privesc, pe lângă România, și Italia și Ungaria.

În cazul Italiei, Comisia a efectuat o nouă evaluare a nerespectării criteriului privind datoria. Situându-se la un nivel de 131,2 % din PIB în 2017, echivalentul a 37.000 de euro pe cap de locuitor, datoria publică a Italiei depășește valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat. Această nouă evaluare a fost necesară deoarece planurile fiscal-bugetare ale Italiei pentru 2019 reprezintă o modificare semnificativă a factorilor relevanți analizați de Comisie în luna mai a anului trecut.

Analiza prezentată în acest nou raport include evaluarea tuturor factorilor relevanți, în special a următoarelor elemente: (i) faptul că situația macroeconomică, în pofida intensificării recente a riscurilor de evoluție negativă, nu poate fi invocată pentru a explica lacunele majore ale Italiei în ceea ce privește respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, având în vedere creșterea nominală a PIB-ului la peste 2 %, începând din 2016; (ii) faptul că planurile guvernului implică un regres semnificativ față de reformele structurale care favorizau creșterea în trecut, în special reformele anterioare în domeniul pensiilor; și, mai ales, (iii) riscul identificat privind abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2018 și neconformitatea deosebit de gravă pentru 2019 cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 iulie 2018, atât pe baza planurilor guvernului, cât și pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018. În general, analiza sugerează că ar trebui să se considere că nu este respectat criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997 și că, prin urmare, se justifică o procedură aplicabilă deficitelor excesive bazată pe nivelul datoriei.

În cazul Ungariei, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2018 și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită adresată Ungariei pentru ca aceasta să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu.

În iunie 2018, Consiliul a adresat Ungariei o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 1 % din PIB pentru 2018, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că Ungaria nu a adoptat măsuri efective pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1 % din PIB în 2019. Deficitul public a crescut în Ungaria de la -1,6 % în 2016 la -2,4 % în 2018 și se preconizează că acesta va rămâne ușor sub nivelul de -2 % în următorii doi ani.

Comisia a adoptat primul raport privind Grecia în contextul dispozitivului de supraveghere consolidată care a fost instituit după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate, la 20 august 2018. Raportul concluzionează că proiectul de plan bugetar pentru 2019 prezentat de Grecia asigură conformitatea cu angajamentul său de a atinge un excedent primar de 3,5 % din PIB.

Progresele înregistrate în ceea ce privește reformele din alte domenii sunt considerate a fi inegale, iar autoritățile vor trebui să accelereze punerea lor în aplicare pentru a-și atinge obiectivele. Activarea măsurilor de politică contingentă privind datoria, convenite ca parte a pachetului semnificativ de măsuri privind datoria aprobat în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018, va fi condiționată de o evaluare pozitivă în al doilea raport efectuat în cadrul dispozitivului de supraveghere consolidată. Acest raport va fi publicat în prima parte a anului viitor.

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img