De ce purtam permanent cu noi 2 kg de microbi

0
34

Toata lumea stie ca in intestinul omului traiesc numerosi microbi, dar mult mai putini stiu ca aceasta flora intestinala, care, mai nou, se numeste microbiot, numara o suta mii de miliarde de bacterii, care cantaresc aproximativ doua kilograme. Ca numar, aceste bacterii sunt de zece ori mai numeroase decat toate celulele din corpul uman. Ele reprezinta o jumatate de milion de gene, (ceea ce echivaleaza cu de douazeci de ori numarul genelor umane), in intestinul unui singur individ.

in 2011, cercetatorii au descoperit ca flora intestinala, la om, este de trei tipuri, cam in acelasi mod in care exista si grupele sanguine. Aceste comunitati bacteriene au fost numite in functie de bacteria dominanta. Interesant este ca tipul de  flora microbiana nu depinde nici de originea geografica, nici de varsta sau de sex. Ceea ce se stie astazi este ca aceste enterotipuri au o influenta incontestabila asupra nutritiei si a sanatatii, deoarece, in functie de grupa, alimentele sunt digerate de maniere diferite.

Aceste grupe sunt: – grupul „bacteroid“. Acesta este prezent la 30% dintre europenii care prefera carnea si grasimile animale. Tulburarile acestui enterotip se asociaza frecvent cu obezitatea; – grupul „prevotella“ este prezent la 20% dintre europeni si apare mai frecvent la persoanele care consuma multe fructe si legume; – grupul „ruminococcus“, prezent la jumatate din populatia europeana, este asociat cu consumul de alcool si uleiuri vegetale.

Interesant este faptul ca aceste complexe microbiene, intr-o proportie de 80%, nu pot fi cultivate in laborator. incercarile de a le separa in vederea cultivarii nu au dat rezultate, deoarece cele mai multe dintre aceste bacterii mor daca se incearca despartirea lor. De aceea, pentru a le putea studia, cercetatorii de la Institutul National de Cercetari Agronomice din Franta au implementat un proiect, in valoare de 19 milioane de euro, pentru a construi o banca nationala de esantioane ale microbilor din colon, de la o suta de mii de indivizi. Scopul cercetarii este de a demonstra impactul florei microbiene asupra sanatatii.

O alta directie de cercetare este cea a echipei lui Michael Bailey de la Universitatea din Ohio (USA), care urmareste modul in care stresul poate perturba flora intestinala. Unele cercetari ale acestei echipe au aratat ca, la soarecii supusi unui stres, bacteriile din tubul digestiv scad ca diversitate, in timp ce unele bacterii periculoase, cum sunt cele din genul clostridium, se multiplica. De remarcat ca aceasta bacterie este cea care provoaca infectii de spital rezistente la majoritatea antibioticelor.

intr-un studiu efectuat pe maimute s-a putut demonstra tulburarea florei intestinale, ca urmare a separarii puiului de mama. Dupa doar trei zile de separare, flora intestinala a puiului prezenta o scadere semnificativa a bacililor lactici si o predispozitie crescuta la infectii. Aceeasi echipa a efectuat cercetari asupra florei intestinale a nou-nascutilor proveniti din maimute, care au suferit un stres auditiv timp de sase saptamani inainte de nastere. La acestia s-a observat o scadere semnificativa a numarului de bacterii „prietenoase“ (bacilus bifidus si lactobacili) in primele sase luni de viata. Aceste modificari cresc riscul aparitiei unor infectii.

in concluzie, in mod normal, bacteriile care traiesc in intestin contribuie la hranirea celulelor epiteliale, avand si rolul de a activa sistemul imunitar, in conditiile etansietatii barierei intestinale. Numai in cazul in care aceasta bariera sufera leziuni, bacteriile patogene pot sa o traverseze si sa determine bolile numite colopatii.
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.