Timpul trecea altfel in acele timpuri, iar dragostea batea mai tare in fiecare inima.
Dorul de casa, de persoana iubita i-a facut pe multi soldati sa reziste in cele mai crunte conditii. Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost sursa multor lucruri oribile, diavolesti, dar a dat nastere si unor povesti de iubire uluitoare.
Doi tineri – el prizonier britanic intr-un lagar nazist, ea traducatoare pentru nemti – au sfidat cruzimea nazistilor si moartea intalnindu-se in secret, la cativa metri de lagarul de concentrare, potrivit Daily Mail.
Eroul acestei povesti de dragoste este Horace Greasley, care a reusit sa evadeze de peste 200 de ori din lagarul de concentrare, doar pentru a se intalni pentru cateva ore cu iubita lui. Insa de fiecare data se intorcea inapoi, pentru ca daca nu ar fi facut asta, amandoi ar fi fost omorati.
"Oare pasarile mai canta in Iad" este titlul romanului in care Horace si-a povestit povestea de dragoste, iar acum, mai multi producatori vor sa realizeze un film dupa romanul soldatului britanic.
Povestea lui Horace Greasley incepe inainte de startul razboiului, cand lucra precum barbier in Ibstock, din Leicestershire. Cu toate ca ar fi putut sa nu se inroleze in armata, Horace a ales sa faca acest lucru din dragoste pentru patria lui. In 1940 a fost luat prizonier si dus intr-un lagar de concentrare de langa Polonia.
Aici a intalnit-o pe Rosa, care avea pe atunci numai 17 ani – ea era fiica directorului carierei de piatra in care lucrau prizonierii si asigura comunicarea dintre ofiterii germani si prizonieri.
Horace a fost un adevarat erou, dand dovada de mult curaj in timpul prizonieratului: le-a cerut superiorilor lui mai multa hrana pentru prizonieri. Britanicul a fost eliberat in 1945.
Din nefericire Horace nu s-a putut casatori cu Rosa, pentru ca aceasta a murit atunci cand a nascut un copil.
Britanicul s-a mutat in Spania si s-a casatorit in 1975. A murit in 2010, dupa ce a reusit sa isi scrie memoriile.
