Puțini sunt cei care au supraviețuit politic vicleniei președintelui PSD. Victor Ponta, fost premier și președinte al celui mai mare partid din România, ce se zbate în prezent să formeze împreună cu firimiturile nemulțumite din PSD, un partid care să treacă pragul electoral, este doar ultimul exemplu.
Aflat în ultimele sale luni de libertate, sub spectrul de a rămâne fără ”toată agoniseala de o viață” pe motiv de Belina, cu o haită flămândă în partid, amușinând mirosul de sânge proaspăt, cu o listă întreagă de foști colaboratori sau parteneri care-l așteaptă la cotitură (Coldea, Maior, Kovesi, Hellvig și, mai nou, colegii Stănescu, Firea și Tudose), cu un Iohannis în pole position, chiar și fără a face nimic, cu aliații de ieri deveniți peste noapte principalii competitori, cu o opoziție debilă, burete pentru absorbirea a două-trei procente din ura față de PSD, și, peste toate acestea, cu partenerii externi nervoși din cauză de gaze și respectarea drepturilor minorităților sexuale (stabiliți voi prioritatea!), președintele PSD a executat – din nou – o lovitură de maestru, trăgându-i pe TOȚI în groapă, după el!
Hilar este că nada a fost mușcată, fără ca măcar unul singur să-și dea seama că devine partenerul de groapă al celui mai hulit om din România zilelor noastre.
Dar să începem cu începutul…
Klaus Iohannis. Sub presiuni externe, din dorința acerbă pentru un nou mandat de vacanță continuă și lipsit de capacitatea de a-și asuma tranșant o poziție și de a merge cu ea până în pânzele albe, Klaus Iohannis a ales varianta de a își exercita dreptul dat de Legea fundamentală prin prezentarea la urne, noaptea, ca hoții, pentru a nu fi nevoit să dea prea multe explicații, nici intern și nici extern, calculând – în stil pur românesc, nu nemțesc! – că, prin gestul său extraordinar, va putea să o dea cotită , în funcție de ce se arată…
Un calcul electoral profund greșit, întemeiat pe necunoașterea profundă a poporului pe care dorește să-l conducă pentru următorii 5 ani. Imposibilitatea cronică de asumare a unei decizii, jucatul la cin`șpe capete, specific până acum doar președintelui PSD, dar mai ales trădarea poporului român prin nesusținerea unei valori fundamentale a acestuia vor conduce la prăbușirea acestuia în sondaje, chiar dacă, din lipsa unei alternative, își va continua pentru alți 5 ani concediul la Cotroceni.
Opoziția debilă. Formată, pe de-o parte, din resturile PNL-ului lui Brătianu, singurul atribut pe care și-l mai pot atribui chiar membrii liberali, umbrele lui Băsescu și, pe de altă parte, noii țânci politici care, la ultimele alegeri, au reușit să-și aducă găletușele și nisipul pe holurile Parlamentului.
Mușcând așadar cu spor din nada lui Dragnea, PNL-ul a reușit performanța de a-și îndepărta total nucleul dur, format nu din cei care flutură steaguri multicolore, ci din liberalii autentici care, alături de economie, sunt extrem de interesați de valorile tradiționale ale neamului românesc. Astfel, după câteva luni în care nici liderii de vârf ai PNL-ului nu știau dacă susțin sau nu inițiativa cetățenească de modificare a Constituției, Ludovic Orban a prins curaj, afirmând cu jumătate de gură că partidul susține, dar nu obligă… Urmarea? După câteva piruete pe Facebook în zilele premergătoare votului, încurajați cu apă chioară după numărarea voturilor din secții, toți cei care nu și-au găsit un loc pe listele pentru europarlamentare au sărit la gâtul șefului tocmai în ideea eliberării unui locșor! Și unii și ceilalți vor afla în seara alegerilor parlamentare cât de mult și-au supărat și ultimii susținători, scârbiți definitiv de mișcările de tip titirez ale așa-zișilor liberali.
Traian Băsescu (PMP). Singurul animal de pe scena politică actuală, Traian Băsescu a mirosit momentul și a sărit cu capul înainte drept mare susținător al familiei tradiționale, uitând de referendumului inițiat chiar de el și netranspus în Constituție nici acum. Eșecul scrutinului, decontat pe termen scurt de toți susținătorii inițiativei de revizuire, chiar dacă viitorul mediu și îndepărtat vor aduce un plus celor care au înfruntat furia on-line-ului, va pune PMP-ul în imposibilitatea de a-și negocia un europarlamentar cu PNL-ul. Deci, adio și PMP!
USR/ Dacian Cioloș. Epuizând toate banderolele, pentru a acoperi copy-paste-ului marca Dragnea, cu semnăturile la ”Fără penali în funcții publice”, USR-ul s-a trezit singur pe un culoar liber și a început să grăbească pasul ca să câștige cursa, susținând cu ardoare drepturile minorităților sexuale. Calculul le-a fost dat peste cap de prietenul Dacian Cioloș, liderul Partidului Fantomă, care – în stilul-i caracteristic, fără nicio jenă! – a furat tema USR-ului, urlând oriunde i s-a pus la dispoziție spațiu pentru show, că el este adevăratul susținător al minoritarilor sexuali.
Alegerile europarlamentare vor demonstra, negru pe alb, cât de greșite au fost calculele celor doi (atât USR, cât și mărețul om de dreapta, lucrător pe viață la stat, Cioloș) și cât de mare va fi nota de plată pentru nada, înghițită pe nemestecate!, aruncată de Dragnea!
”Partenerul” ALDE. Extrem de comod din fire, adept convins al câștigului facil, în detrimentul construcțiilor solide, dar care necesită timp, la insistențele partenerilor externi de Club automobilistic, Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns la concluzia că l-a prins pe Dumnezeu de picior, poziționându-se exact la polul opus partenerului și aliatului său de Guvernare, Viorica Vasilica. Toleranța întruchipată, demonstrată la fiecare apariție publică (sic!), Călin Popescu-Tăriceanu s-a transformat în cerebralul perfect, doar doar o reuși să smulgă 2-3 voturi fie de la minoritatea sexuală, fie de la fashoniștii momentului, aflați în trendul de bon ton al acestor zile. Din păcate pentru domnia sa, nu va avea niciodată șansa de a fi candidat la Cotroceni și de a constata, în seara votului, că românii apreciază gogoșile, dar numai cele cu ulei de palmier de 3 RON bucata și nu orice minciunea expirată!
PSD. Cu un lider devenit deja istorie, deși e singurul care mai crede în reîncarnare, PSD va deconta din plin, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, duplicitatea fățișă de care a dat dovadă: de la jurămintele Vioricăi Vasilicăi Dăncilă în plenul Parlamentului European, trecând prin plimbările de moaște și legănările de colive și până la jem'enfiche-ismul baronilor locali în ceea ce privește scoaterea mediului rural la urne. Până la seara votului pentru Parlamentul European, sondajele din următoarea perioadă vor fi cele care vor da fiori pe șira spinării lipitorilor roșii din administrație. Locală și centrală. Simpatizații PSD de la orașe, chiar și cei mai înfocați, nu le vor ierta trădarea mimării susținerii inițiativei cetățenești, iar cei de la sate, învățaţi doar cu găleata și uleiul, se vor orienta către alte găleți și, eventual, un ulei mai sănătos!
BOR. Dorința finalizării imediate a Catedralei Neamului, singurul lucru ce va rămâne după actualul Patriarh, nepăsarea cruntă față de propriile oi, păstorite doar pentru a avea pe cine mulge, în paralel cu susținerea – doar verbală – a unei inițiative cetățenești, fără a avea tăria de a afirma clar și răspicat PSD, jos labele de pe referendumul nostru! va conduce la decredibilizarea – mult mai mare și mult mai accentuată – a instituției care a pus umărul la ctitorirea statului român! Urmarea? Din păcate, nu va fi una singură și nu va lovi doar capii bisericii, așa cum se bucură intelectualii superficiali, ci întreg poporul român va fi lipsit de un reazem în vremuri grele: credința!
România. Cu imagine țăndări pe plan extern, după ciuntirea statului de drept și spălarea rufelor în plenul Parlamentului European, cu un brand puternic, acela de hoți, consolidat de pe străzile Europei și pe holurile cancelariilor străine, România a ratat cu succes șansa pe care o avea, de a fi exemplul pozitiv invocat de o Europă saturată de stilul de viață politically correct, ajungând în schimb să fie tocmai purtătorul de mesaj al curentului care mătură politic vechiul continent.
Diaspora românească. Deși au fost singurii care au votat în cunoștință de cauză, în speranța că la un moment dat vor avea șansa să se întoarcă într-o țară normală, diaspora s-a convins, o dată mai mult, că nu este reprezentată de niciun decident politic de la București. Urmările se vor vedea, la fel, la următoarele alegeri…
Revenind la DRAGNEA… Johann Wolfgang von Goethe a spus-o pentru prima oară: Omul care nu mai are nimic de pierdut este cel mai greu de învins! De-a lungul timpului, unii au tot încercat diverse reformulări ale spuselor marelui gânditor german. Cei mai mulți nu au înțeles esența avertismentului transmis de Goethe decât atunci când a fost prea târziu. Mai grav, alții nu au înțeles niciodată…