Președintele Klaus Iohannis a respins propunerile ministrului Justiției pentru DNA, Parchetul General și DIICOT, printre acestea numărându-se și cea a Adinei Florea, nominalizată de Tudorel Toader în funcția de procuror-șef DNA.
Tudorel Toader îl acuză pe președinte că folosește dublul standard când semnează decretele de numire în funcție pentru magistrații de rand înalt, făcând referire la faptul că Iohannis a refuzat-o pe Adina Florea pentru motivul că nu are certificat de la CNSAS că nu a colaborat cu fosta securitate.
”Nu am fost doarte surprins de decizia președintelui, ci de motivare. A vrut să meargă pe argumente de legalitate, dar le-a greșit. Nu a scris președintele, ci cineva de acolo. Nu era nici toată pagina ocupată, ci 3 sferturi și, în final, spune că dosarul nu a avut și răspunsul de la CNSAS că nu au fost colaboratori ai fostei securtități. Mâine voi da un comunicat că obligația de verificare la CNSAS nu îi revine președintelui, ci CSM, iar CNSAS trebuie să răspundă în 15 zile, dar e și declarația pe care o fac magistrații. CNSAS poate trimite, ulterior, la preșeidnte. Nu poti să îi reproșezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul.
La procurorul DIICOT nu a întrebat despre CNSAS. Și te întrerebui cum stăm cu standardul de egalitate? Sau, folosim și la acest nivel dublul standard? Care să fie explicația? Cred că e o coincidență, nu mă gândesc la altceva. Când eram în CSM, procurorul general, când l-am întrebat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimic, chiar dacă avea acțiune disciplinară pe rol, iar când a venit vorba despre alți candidați, nu doar că a întrebat, ci s-a dus chiar el și a făcut sesizare la Inspecția Judiciară.
Ni se repșoșează că facem ceea ce CSM ne cere. Așa cum s-a întâmpplat și cu legea pentru pensionarea magistraților la 20 de ani vechime. Ulterior, cine și-a exprimat preocupare? Exat cei care au propus soluția, CSM, Comisia de la Veneția, raportul MCV, președintele României. Ce a făcut Guvernul? A dat OUG pentru amânarea ei. Ce ne spune Comisia Europeană în MCV? Că situația nu e rezolvată. Sigur, nu e rezolvată definitiv, dar Guvernul a dus-o cu un an de zile mai încolo, a preîntâmpinat și a dat timp legiuitorului să o modifice sau să facă ce vrea.”, a declarat Tudorel Toader.
"În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiției, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcție de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) și (12) din Legea nr. 303/2004", transmite Administrația Prezidențială.
Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată și publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, "nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitatea a atribuțiilor prevăzute de lege".
Alineatul 12 al aceluiași articol stipulează că "înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".