Alexander Dorin, în vârstă de 34 de ani, provine din județul Călărași, din comuna Dorobanți, satul Vărăști. El a suferit amputarea piciorului drept, ulterior fiind echipat cu o proteză. Cu toate acestea, Alexander este un exemplu de determinare și luptă. În prezent, el este șofer și tată pentru cei șase copii ai săi.
Ocupă un post stabil în cadrul unei firme specializate în agricultură, iar distanța de la domiciliu la locul de muncă este de 7-8 km. De obicei, parcurge această distanță cu microbuzul, dar preferă să utilizeze o tricicletă atunci când vremea o permite, pentru a nu depinde de transportul public.
Alexander și soția lui, Loredana, sunt împreună de 15 ani și au șase copii, dintre care doi sunt dintr-o căsătorie anterioară a acesteia. Cu toate că sunt despărțiți fizic uneori, datorită muncii, dragostea lor puternică îi face să se simtă mereu împreună. Familia locuiește într-o casă modestă, situată la marginea satului Vărăști din Călărași, iar singurul „lux” pe care și l-au permis a fost achiziționat cu ajutorul unui împrumut bancar.
Deși Alexander a trecut printr-o perioadă dificilă în urma amputării piciorului drept, el a găsit sprijin în colegii săi, care l-au ajutat să obțină o proteză. Acum, el lucrează ca lăcătuș mecanic la o fermă din Călărași, parcurgând zilnic 8 km pentru a ajunge la locul de muncă, indiferent de condițiile meteorologice.
Copiii familiei, în ciuda situației financiare modeste, sunt descriși ca fiind cuminți, ascultători și înțelegători de către tatăl lor. Alexander se străduiește să ofere celor șase copii educație și iubire, considerându-i „diamantele” sale. Cu toate acestea, el mărturisește că este dificil să ascundă tristețea care îl macină, dar face acest lucru în scopul copiilor săi.
Familia se bazează pe credința în Dumnezeu și se caracterizează prin modestie și mulțumire pentru ceea ce au. Cu toate că visează la mai multe pentru copiii lor, în prezent, singurele dorințe ar fi niște dulciuri, jucării și ghete pentru iarnă.
Alexander își dorește o tricicletă electrică pentru a-și facilita deplasarea la locul de muncă, având în vedere amputarea piciorului drept și dependența de microbuz. Cu toate că ar dori să ofere mai mult copiilor săi, situația financiară nu îi permite, iar el consideră că prezența întregii familii în jurul mesei este esențială, mai presus de orice alt lux material.