Conform unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) și raportat de Agerpres, trecerea tuturor consumurilor pe electricitate conduce la cele mai mari costuri pentru cetățeni, în timp ce costurile cele mai reduse sunt înregistrate în cazul unei treceri parțiale la mașini electrice, încălzirea cu pompe de căldură a clădirilor noi și individuale și dezvoltarea rețelelor de termoficare.
Studiul, care a investigat transformarea energetică a unui oraș din România în full-electric, evidențiază că această opțiune este cea mai costisitoare (656 de milioane de euro la nivel municipal + 15.000 euro pentru fiecare familie), generând cea mai semnificativă creștere a costurilor cu energia (78%) și un impact major asupra bugetului familiei comparativ cu alte alternative energetice (21%, față de 14% în prezent).
Cele trei scenarii analizate sunt: Scenariul 1 – mix energetic fără termoficare (reabilitarea termoenergetică a clădirilor la clasa energetică A; instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private, cu stocarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici din producția proprie; utilizarea panourilor termosolare pentru producerea de apă caldă menajeră, cu compensarea excesului de energie electrică în lunile reci); Scenariul 2 – full electric (reabilitarea termoenergetică a clădirilor la clasa energetică A; instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private, cu stocarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici din producția proprie; utilizarea panourilor termosolare pentru producerea de apă caldă menajeră, cu compensarea excesului de energie electrică în lunile reci; eliminarea gazelor naturale și conversia completă la vehicule electrice); Scenariul 3 – mix energetic cu termoficare (reabilitarea termoenergetică a clădirilor la clasa energetică A; instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private, cu stocarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici din producția proprie; utilizarea panourilor termosolare pentru producerea de apă caldă menajeră, cu compensarea excesului de energie electrică în lunile reci; reducerea utilizării gazelor naturale și implementarea unui sistem eficient de termoficare).
AEI recomandă ca, în toate scenariile, municipalitatea să joace un rol important în producția locală de energie electrică și termică și în reabilitarea clădirilor, recuperând investițiile din impozite și alte tarife. Totuși, pentru a realiza conversia energetică a orașului, se estimează că vor fi necesari 25 de ani.
Investițiile estimate pentru municipalitate variază în funcție de scenariu: scenariul 1 – între 340 și 440 de milioane de euro, scenariul 2 – între 512 și 656 de milioane de euro, scenariul 3 – între 373 și 474 de milioane de euro.
Analizând costurile medii cu energia și impozitele pentru aplicarea politicilor energetice în orașul analizat, AEI a concluzionat că, în toate scenariile, costurile cu energia și combustibilii vor crește în următorii 25 de ani cu 44% – 130%. Chiar și în primii 12 ani, costurile cu energia și combustibilii vor fi cu 14% – 25% mai mari decât în situația actuală, iar perpetuarea acestei situații riscă să ducă la costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20% – 36% mai mari decât în oricare din scenariile analizate.
Cel mai scump scenariu este trecerea tuturor consumurilor pe electricitate (Scenariul 2), cu o creștere a costurilor de până la 224 de euro/an în primii 12 ani, comparativ cu situația actuală, dar cu o reducere estimată a costurilor cu aproximativ 600 de euro/an până în anul 2050. În contrast, scenariul trecerii parțiale la mașini electrice, încălzirea cu pompe de căldură și dezvoltarea rețelelor de termoficare (Scenariul 3) ar aduce, în perspectiva anului 2050, o scădere de aproximativ 1.276 euro/an în cheltuielile familiei comparativ cu situația actuală, subliniind avantajele acestui model de conversie energetică.
Analiza arată că, în scenariul 3, costurile cu energia în bugetul unei familii de două persoane cu venit mediu pe economie ar crește până la 16% din veniturile lor, în timp ce în scenariul trecerii tuturor consumurilor pe electricitate (Scenariul 2) acestea ar ajunge până la 21% în anul 2050.