Contine mai multa vitamina C decat portocalele, mai mult calciu decat laptele, mai mult potasiu decat bananele si mai multa vitamina A decat morcovii, mai mult fier decat spanacul si mai mult magneziu decat varza Kale. Moringa, planta originara din Asia si Africa, recent aclimatizata si in Romania, mai este cunoscuta si cu numele de Arborele vietii si a fost declarata pana acum de trei ori (in anii 2007, 2011 si 2012) „Planta anului” de Organizatia de Sanatate Nationala din Statele Unite.
La poalele Muntilor Himalaya planta ajunge pana la 15 m inaltime si toate partile componente (rasina, fructe, frunze, scoarta, pastai, seminte, ulei) sunt utilizate in tratarea diferitelor boli, inclusiv a celor cardiovasculare, a tulburarilor si a inflamatiilor gastrointestinale, in diabet, in cancer, in astm. Conform unui studiu publicat in 2011 in „National Journal of Maxillofacial Surgery”, prin comparatie la gram, frunza de Moringa contine de sapte ori mai multa vitamina C decat portocalele, fiind un bun tonifiant, energizant si un leac impotriva anxietatii. Conform aceluiasi studiu, frunzele de Moringa (uscate) contin 36 de compusi antiinflamatori, printre care calciu, cupru, clorofila, Omega 3, Omega 6, Omega 9 si sulf, care sunt prezenti in mod natural in compozitia plantei si au proprietati antioxidante, fiind utile in tratamentele impotriva suferintelor cardiovasculare si a bolii Alzheimer. De asemenea, frunzele mai contin 40 de tipuri de antioxidanti, dar si vitaminele B, C, D, A si K, precum si minerale ca seleniu, crom, zinc si asigura organismului uman toti aminoacizii necesari, dar si o cantitate mare de proteine, putand inlocui cu succes carnea din alimentatia omului.
Partea cea mai hranitoare din planta o constituie frunzele. Consumul a jumatate de cescuta cu frunze proaspete sau o lingurita cu pudra furnizeaza organismului uman 100% din doza zilnica recomandata de vitamina A, adica de zece ori mai mult decat aceeasi cantitate de morcovi. Trebuie mentionat faptul ca vitamina A provenita din plante reprezinta tipul preferat de organisme pentru ca poate fi mai usor transformata in retinol. De asemenea, o lingura de frunze de Moringa furnizeaza 23% din doza zilnica de fier pentru un copil mic. Inca din vechi timpuri planta a constituit un supliment pentru cei subnutriti, iar fitosterolii din moringa impiedica absorbtia colesterolului la nivel intestinal. Acidul clorogenic continut incetineste eliberarea glucozei in sange, protejeaza retina si scade tensiunea arteriala. Niazimicina, niazinina si niaziminina sunt compusi care influenteaza tensiunea arteriala.
Cele mai noi cercetari au dovedit efectele benefice ale consumului de moringa in lupta impotriva cancerului ovarian, de colon cervical sau pancreatic. Inmultirea celulelor canceroase este incetinita prin consumul zilnic al acestei plante. De asemenea, au fost puse in evidenta efectele antibacteriene sau antivirale ale acesteia, fiind eficienta in lupta cu virusul hepatitei B. Un alt beneficiu major este continutul important in magneziu, de opt ori mai mare decat varza Kale. Oboseala cronica, crampele musculare sau insomnia sunt doar cateva cauze ale deficientei de magneziu, un mineral esential pentru viata si sanatate. Cele mai importante plante care au continut mare de magneziu sunt cele cu frunze de culoare verde inchis. O lingurita cu pudra de moringa sau o jumatate de cescuta cu frunze proaspete poate furniza unui adult 61% din necesarul zilnic de magneziu, noteaza taifasuri.ro.
Un alt element important necesar organismului uman continut de moringa este fierul, astfel ca poate deveni un ajutor pretios in vindecarea anemiilor feriprive. Daca nivelul de fier din organism scade, chiar si cu putin, apar stari de oboseala, de slabiciune, dureri de cap, acest element fiind deosebit de important si in pastrarea tonusului muscular, dar si al oxigenarii creierului. Trebuie mentionat ca un gram de frunze de moringa contine de 25 de ori mai mult fier decat spanacul. Printre alte beneficii ale plantei se afla si proprietatile antibacteriene din extractele de frunze si de seminte. Acestea inhiba dezvoltarea microorganismelor generatoare de toxiinfectii alimentare precum stafilococul auriu, Salmonella typhimurium, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter aerogenes si Escherichia coli. De asemenea, extractul de seminte previne si dezvoltarea speciilor de fungi, speciile Mucor si Rhizopus.
Introducerea plantei in dieta zilnica ajuta organismul sa scape de efectele toxice ale arsenicului preluat din apa sau din alimente. Expunerea pe termen lung la arsenic poate creste riscul de cancer si boli de inima. Moringa poate fi consumata fie in stare cruda, in salate, fie pudra, fie sub forma de suplimente alimentare, ceai sau extract. Doza zilnica este de patru lingurite cu pudra pe zi, ce poate fi consumata ca atare sau amestecata in shake-uri, smoothie, simplu, in lapte, in cerealele de dimineata sau suc.
Testele de laborator au indicat faptul ca radacina sau consumul unor cantitati mari de frunze de moringa are un puternic efect contraceptiv, cauzand chiar avort spontan. Din acest motiv, oamenii de stiinta recomanda consumul moderat si sfatul unui medic inainte de a urma o cura sau tratament cu moringa
Extractul din flori protejeaza ficatul
Si daca frunzele sunt utile in echilibrarea nivelului de fier si de magneziu, extractul din florile plantei este foarte util in protejarea ficatului prin prezenta unui flavonoid. De altfel, intreaga planta este de ajutor in anularea efectelor negative ale alimentelor nesanatoase procesate sau avand continut mare in grasimi, cu efecte dezastruoase pentru ficat. Miezul semintelor plantei transformate in pudra si consumate zilnic timp de cateva saptamani (cate 3 g pe zi) amelioreaza simptomele astmului si diminueaza numarul crizelor. De asemenea, este un bun detoxifiant si ajuta la scaderea in greutate si la eliminarea apei in exces din tesuturi.