Organizația Națiunilor Unite (ONU) a exprimat îngrijorarea sa cu privire la climatul tensionat din Kosovo, unde suspiciunea reciprocă s-a înrăutățit și mai mult. ONU solicită măsuri de dezescaladare într-un moment în care relațiile dintre Belgrad și Pristina sunt tot mai tensionate, iar fiecare parte își aruncă acuzații pentru deteriorarea situației.
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au atins cote alarmante, în special după moartea unui polițist kosovar într-o ambuscadă la 24 septembrie. Se pare că acest incident a avut loc în urma unui atac al unui comando paramilitar alcătuit din sârbi kosovari.
Caroline Ziadeh, șefa misiunii Națiunilor Unite în Kosovo, a avertizat că evenimentele semnificative din 24 septembrie au exacerbat o situație de securitate deja precară, caracterizată de suspiciune reciprocă și percepții contradictorii, mai ales în nordul Kosovo. Ea a subliniat importanța dialogului ca modalitate de a depăși impasul politic și a subliniat că măsurile de dezescaladare sunt vitale pentru reducerea tensiunilor.
Ziadeh a exprimat speranța că întâlnirile desfășurate la Belgrad și Pristina în weekendul recent de către oficiali americani și europeni vor duce la o evoluție pozitivă în această problemă. De asemenea, a solicitat recunoașterea fără întârziere sau condiții prealabile a asociației municipalităților sârbe din Kosovo.
În zonele cu preponderență sârbă din nordul Kosovo, alegătorii sârbi au boicotat alegerile recente, ceea ce a condus la alegerea primarilor albanezi, cu o prezență la vot de sub 4%. Acest lucru a declanșat o revoltă în primăvară.
Premierul sârb Ana Brnabic a insistat în fața Consiliului de Securitate al ONU că comunitatea municipalităților sârbe este un element esențial în punerea în aplicare a oricărui acord și a acuzat Pristina de responsabilitatea evenimentelor din 24 septembrie. Ea a descris aceste evenimente ca fiind consecința logica a campaniei de frică și teroare impuse de Pristina, în ciuda apelurilor comunității internaționale de dezescaladare.
Kosovo, cu o populație de 1,8 milioane de locuitori, dintre care 120.000 sunt sârbi, și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, o declarație pe care Belgradul nu a recunoscut-o niciodată. Pentru unii sârbi, acest teritoriu rămâne o chestiune obsesivă, considerându-l locul lor național și religios.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea regiunii, mai ales după conflictele recente din Ucraina. ONU continuă să monitorizeze îndeaproape evoluția situației și să încurajeze dialogul și soluționarea pașnică a disputelor.
