Franța traversează din nou o perioadă de instabilitate politică. Noul premier Sébastien Lecornu, în vârstă de 39 de ani, și-a anunțat duminică cabinetul, într-o formulă care poartă amprenta sa personală, însă analiștii avertizează că acest guvern minoritar ar putea avea o viață scurtă.
Printre cele mai importante numiri se numără revenirea lui Bruno Le Maire – fost ministru de finanțe – în fruntea Ministerului Apărării, unde va gestiona sprijinul militar pentru Ucraina și provocările generate de Rusia. Bruno Retailleau rămâne la Interne, Jean-Noël Barrot la Externe, iar Gérald Darmanin își păstrează portofoliul de la Justiție.
Presa internațională notează că Lecornu se confruntă cu o opoziție dură în Parlament, unde nu dispune de o majoritate stabilă. Partidele de stânga pregătesc deja o moțiune de cenzură, iar formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen, cere alegeri legislative anticipate.
Numit al patrulea premier francez în doar un an, Lecornu încearcă să stabilizeze scena politică după o serie de guverne efemere, prăbușite pe fondul disputelor privind reducerile bugetare. Instabilitatea afectează eforturile Parisului de a gestiona datoria publică și complică poziția președintelui Emmanuel Macron, care se confruntă simultan cu tensiuni interne și provocări externe – de la războaiele din Ucraina și Gaza, la schimbările geopolitice generate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Noua echipă guvernamentală îl include și pe Roland Lescure, numit ministru al finanțelor, într-un moment în care economia franceză – a doua ca mărime din Uniunea Europeană – este marcată de deficit și datorii record.
Marți, Lecornu urmează să prezinte în fața Parlamentului orientările generale ale guvernului și liniile bugetului pentru anul viitor. Premierul a anunțat că nu va recurge la articolul constituțional care permite adoptarea bugetului fără vot, promițând în schimb un dialog real cu ambele tabere politice.
Între timp, Franța este din nou în stradă: sindicatele și activiștii au organizat trei zile de proteste la nivel național, inclusiv blocarea accesului la Turnul Eiffel, în semn de nemulțumire față de reducerile anunțate pentru serviciile publice.
