Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a primit pe preşedintele României, Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului de la Strasbourg, în contextul iniţiativei de a invita şefii de stat sau guvern ai statelor UE pentru a dezbate împreună cu deputaţii europeni viitorul Europei.
În urma alocuţiunii preşedintelui Iohannis, preşedintele Tajani a declarat:
“Preşedintele Iohannis a prezentat o viziune clară, în care România joacă un rol esenţial pentru construcţia unei Europe mai eficiente. Contribuţia Preşedintelui Iohannis vine în contextul în care România se pregăteşte să preia Preşedinţia Consiliului UE, înainte de alegerile europene. Cetăţenii europeni trebuie să ştie ce a realizat Europa pentru a răspunde îngrijorărilor în privinţa locurilor de muncă, migraţiei şi securităţii. Pentru a arăta că UE poate acţiona decisiv în aceste domenii, l-am rugat pe Preşedintele Iohannis să susţină votul Consiliului pentru reforma sistemului de azil cât de repede este posibil. Parlamentul European, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să pregătească o strategie pentru a relansa visul european împreună. Putem începe cu un buget ambiţios de termen lung al UE care să stimuleze creşterea economică şi locurile de muncă – contez pe Preşedinţia română pentru a face progrese în acest sens.
Îi mulţumesc Preşedintelui Iohannis pentru cooperare şi angajament în susţinerea valorilor comune europene şi a statului de drept. Preşedintele este, de asemenea, un susţinător al legăturilor strânse între Preşedinţia UE şi Parlamentul European. Aceasta este una dintre modalităţile prin care creăm punţi între cetăţenii noştri şi instituţiile europene.”, a spus Tajani.
Şefii de stat sau guvern ai Irlandei, Croaţiei, Portugaliei, Franţei, Belgiei, Luxemburgului, Olandei, Poloniei, Greciei şi Estoniei au participat deja la dezbateri privind viitorul Europei cu deputaţii, în cadrul sesiunilor plenare.
În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi Prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen, în noiembrie; Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; Prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie, şi Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, în februarie, Prim – ministrul Slovaciei, Peter Pellegrini, în martie, şi Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, în aprilie anul viitor.
